17/11/2025
Pregătirea pentru examenul de rezidențiat este o perioadă intensă pentru oricine, dar din perspectivă psihiatrică are câteva particularități importante — atât în ceea ce privește modul în care funcționează creierul sub stres, cât și strategiile eficiente pentru a preveni epuizarea și anxietatea de performanță.
1. Presiunea cognitivă: cm funcționează creierul când înveți mult
Examenul pentru rezidențiat solicită masiv: memorie, atenție susținută, repetare. All day, every day...
Din punct de vedere psihiatric și neurocognitiv:
• Suprasolicitarea duce la scăderea funcției executive → dificultăți de organizare și prioritizare.
• Excesul de învățare fără pauze afectează consolidarea memoriei pe termen lung.
• Privarea de somn afectează similar cu un nivel moderat de intoxicație alcoolică funcțiile cognitive — scade reținerea informațiilor și capacitatea de sinteză.
Strategie utilă: 90 min studiu + 10–15 min pauză → maximizează consolidarea memoriei.
2. Anxietatea de performanță
Mulți candidați experimentează o formă de anxietate anticipatorie — uneori benefică, alteori paralizantă.
Semne frecvente:
• gânduri catastrofice („dacă iau sub 800, nu mai am viitor”),
• tulburări de somn,
• dificultăți de concentrare,
• somatizări (palpitații, tensiune musculară, probleme gastrointestinale).
Intervenții eficiente:
• restructurarea cognitivă (întrebarea: „care este dovada că acest scenariu e inevitabil?”),
• expunerea la simulări (reduce sensibilitatea anxioasă),
• ancorarea în obiective realiste („vreau să învăț X pagini azi” vs. „vreau să iau 900+”).
⸻
3. Burnout-ul de studiu
Pregătirea pentru rezidențiat e, practic, un job cu normă întreagă fără limite clare.
Semne psihice tipice:
• scăderea motivației,
• iritabilitate,
• senzația de depersonalizare
• lipsa satisfacției chiar după zile productive.
Management:
• „micro-recuperări” zilnice: 30–60 min activități plăcute,
• delimitarea timpului de studiu vs. timp liber,
• menținerea rutinei (somn, mese, miscare).
4. Somnul – cel mai puternic predictor al performanței
Somnul insuficient = memorie slabă + iritabilitate + risc de anxietate și depresie.
Reguli utile:
• 7–9 ore/noapte,
• evitarea învățatului în pat (conditionează insomnia),
• ultimul capitol cu 2 ore înainte de somn
5. Rolul rutinei fizice
Mișcarea îmbunătățește memoria și reduce stresul.
Chiar și 20–30 de minute de mers alert au efect psihiatric benefic
6. E important să existe suport social
Izolarea în perioada de învățat e un factor de risc pentru anxietate și depresie.
Contactul cu colegi, discuții regulate, studiul în perechi — reduc stresul și creează predictibilitate emoțională.
7. Când ar trebui cineva să ceară ajutor psihiatric:
• Tulburări de somn > 2 săptămâni
• Atacuri de panică repetate
• Idei catastrofice persistente
• Scăderea marcată a funcționării zilnice
• Semne de depresie (anhedonie, plâns spontan, apatie)
Intervenția timpurie îmbunătățește semnificativ performanța de învățare.
