12/10/2025
Mit sau adevăr: extrasistolele sunt întotdeauna periculoase?
În absența unei boli cardiace structurale, extrasistolele sunt considerate benigne. Pot fi declanșate de stres, oboseală, consum excesiv de cafeină, alcool, nicotină sau dezechilibre electrolitice. De regulă, nu afectează funcția cardiacă și nu necesită tratament specific, ci doar corectarea factorilor declanșatori și monitorizare periodică.
În schimb, atunci când apar pe fondul unei cardiopatii (infarct miocardic, cardiomiopatie dilatativă, displazie aritmogenă de ventricul drept sau miocardită vindecată), în special extrasistolele ventriculare pot fi expresia unui substrat aritmogen. În aceste situații, ele nu mai sunt simple „bătăi în plus”, ci un semn de risc pentru tahicardii ventriculare sau chiar fibrilație ventriculară. Evaluarea trebuie completată prin investigații precum Holter ECG 24–72 ore, ecocardiografie și, ideal, RMN cardiac pentru identificarea fibrozei miocardice.
Frecvența extrasistolelor este, de asemenea, importantă. Când acestea depășesc 10–15% din totalul bătăilor zilnice, pot induce o cardiomiopatie prin tahiaritmie, reversibilă după ablația focarului ectopic.
Prin urmare, extrasistolele nu sunt întotdeauna periculoase, dar nici întotdeauna neglijabile. Diferența o face contextul: un pacient cu inimă sănătoasă are de obicei un prognostic excelent, în timp ce la cei cu substrat patologic ele pot fi un semnal de avertizare important.
