Cabinet Individual de Psihologie - Ruxandra Curcă

Cabinet Individual de Psihologie - Ruxandra Curcă Psiholog cu drept de liberă practică în specialitățile - Psihopedagogie specială și Psihologie clinică

Fiecare detaliu din joc – o alegere, o privire, un zâmbet – devine indiciu despre felul în care copilul învață, se regle...
22/10/2025

Fiecare detaliu din joc – o alegere, o privire, un zâmbet – devine indiciu despre felul în care copilul învață, se reglează și crește. ⤵

🧩 Jocul ca spațiu de descoperire – acolo unde învățarea prinde sens 🧠

După ce am vorbit despre cm jocul devine un exercițiu de gândire și autoreglare, merită să privim și dintr-o altă perspectivă: ce se întâmplă în spatele acestui proces – acolo unde relația🤝și observația🤓 devin esențiale.

V-ați gândit vreodată cât de mult poate spune un simplu joc despre felul în care gândește🤔, simte🤍și se organizează ⏳ un copil?

De multe ori, ceea ce pare o simplă activitate ludică devine o hartă 🗺a felului în care copilul se raportează la lume 🌍.
Iar pentru mine, aceasta este una dintre cele mai valoroase părți ale terapiei: jocul îmi permite să VĂD copilul acolo unde ESTE, NU acolo unde „AR TREBUI” să fie – tocmai pentru a-l CONDUCE, cu RĂBDARE, acolo unde POATE AJUNGE.

De aceea aleg jocul structurat și semi-structurat ca mijloc terapeutic.
În acest spațiu, 📝claritatea obiectivelor se întâlnește cu 💁‍♀libertatea de a explora 💁, iar învățarea se transformă într-o experiență cu sens.

Copilul extrage o piesă dintr-un săculeț, o pipăie, o descrie, o potrivește. Acesta este de fapt un proces complex prin care își antrenează de lucru, mintală și intern – abilități esențiale pentru , și .

Când potrivește o imagine cu umbra ei, exersează atenția la detalii, și .
Fiecare asociere devine o lecție despre cm se construiește gândirea: , cu , cu .

🧠 Ce se dezvoltă prin astfel de activități?

📘 Psihopedagogic
• Atenția și concentrarea – se formează prin reguli clare și sarcini gradate. Copilul învață să-și mențină focusul și să finalizeze.
• Gândirea logică și clasificarea – potrivirile și șirurile logice activează raționamentul și capacitatea de a observa relații.
• Memoria senzorială și vizuală – stimulată prin explorarea tactilă și recunoașterea vizuală, susține reprezentarea mintală și învățarea activă.
• Planificarea și organizarea – activitățile cu pași clari îl ajută să anticipeze, să planifice și să urmeze secvențe.
• Autoreglarea emoțională – prin reușite și mici erori, copilul învață să se calmeze, să reia și să finalizeze sarcina.

🗣 Logopedic
• Discriminarea auditivă și vizuală – identificarea diferențelor fine dintre sunete și imagini pregătește terenul pentru pronunție și citire fluentă.
• Pronunția și fluența verbală – se exersează în contexte naturale, prin joc, nu prin repetiție mecanică.
• Îmbogățirea vocabularului – fiecare cuvânt este trăit, nu doar învățat, fixându-se prin emoție și acțiune.
• Structura propozițiilor și coerența verbală – se dezvoltă prin descrieri, întrebări și povești scurte.
• Comunicarea spontană – partenerul de joc creează un mediu sigur, care eliberează limbajul și emoția.

⚙ Cui se adresează această abordare?

Copiilor care întâmpină dificultăți în:
– ( sau )
– și verbală
– , și
– învățare ( , , )
– și (inclusiv )
– emoțională și

🌱 De ce rămâne jocul una dintre cele mai valoroase căi terapeutice?

Pentru că acolo unde copilul se simte în , învățarea se deschide.
Pentru că prin joc pot observa nu doar ce știe, ci cm gândește, cm simte și cm se raportează la lume. Prin structura și libertatea lui, rămâne una dintre cele mai frumoase căi prin care acest lucru se întâmplă.

✨ Jocul nu e doar o activitate. Este locul în care copilul își găsește vocea, iar terapeutul, drumul către ea.

🟣Psiholog în specialitatea Psihopedagogie Specială-Ruxandra Curcă
https://ruxandracurca.ro/psihopedagogie-speciala/

🧠 Când joaca devine învățare autentică – pas cu pas, piesă cu piesă ✨🧩În spatele fiecărui joc atent ales se ascunde o în...
12/10/2025

🧠 Când joaca devine învățare autentică – pas cu pas, piesă cu piesă ✨

🧩În spatele fiecărui joc atent ales se ascunde o întreagă știință a dezvoltării.
Iar în spatele fiecărei reușite mici, o mare victorie interioară. ✨

În cabinet, joaca nu este un simplu moment recreativ, ci un proces structurat de descoperire, explorare și construcție personală.
Activitățile de reconstrucție pe model cu forme geometrice transformă jocul într-un exercițiu complex de gândire, atenție și autoreglare, în care fiecare piesă devine o lecție despre răbdare, organizare și încredere în sine.

Prin astfel de experiențe, copiii își antrenează concomitent:
🔹 Gândirea logică și spațială
🔹 Atenția și memoria vizuală
🔹 Abilități de motricitate fină și coordonare oculo-motorie
🔹 Flexibilitatea cognitivă, planificarea și perseverența

În context psihopedagogic, aceste jocuri devin resurse valoroase de evaluare, intervenție și sprijin educațional:
✅ În TSA, aduc structură, predictibilitate și oportunități de imitare;
✅ În ADHD, antrenează controlul impulsurilor și atenția susținută;
✅ În întârzieri de dezvoltare, stimulează funcțiile cognitive și motricitatea fină;
✅ În tulburări de învățare, sprijină gândirea vizual-spațială și orientarea;
✅ În dificultăți de reglare emoțională, oferă experiențe de reușită și consolidare a încrederii în sine.

Dincolo de specificul fiecărei dificultăți, valoarea acestor activități stă în personalizarea lor – în felul în care terapeutul reușește să transforme jocul într-un dialog adaptat nevoilor, ritmului și resurselor copilului.
Astfel, intervenția devine mai naturală, mai eficientă și mai ancorată în ritmul propriu de dezvoltare al fiecărui copil.

Prin creșterea treptată a dificultății modelelor, copilul este ghidat cu grijă în zona proximei dezvoltări – acolo unde provocarea este suficient de mare încât să stimuleze învățarea, dar suficient de accesibilă pentru a menține sentimentul de siguranță și motivația interioară.
Aceasta este esența progresului real: echilibrul dintre sprijin și autonomie, dintre siguranță și explorare, dintre provocare și reușită.

Rolul adultului este acela de ghid și mediator al sensurilor, nu doar de observator – cel care creează puntea dintre potențial și reușită.
Prin sprijin consecvent și feedback empatic, copilul descoperă cm să-și construiască propriile strategii de gândire și autoreglare.

🌈 În relația terapeutică, fiecare reușită devine mai mult decât un model finalizat – este o experiență de creștere, conectare și încredere în propriile resurse.
Pentru că în spatele fiecărei construcții se ascunde un proces profund: copilul învață să creadă că poate.

🌞Acolo unde jocul devine dialog, iar învățarea se naște din încredere, fiecare pas mic devine o mare victorie.

🟣Psiholog în specialitatea Psihopedagogie Specială-Ruxandra Curcă
https://ruxandracurca.ro/psihopedagogie-speciala/

💡 Știați că logopedia nu înseamnă doar „corectarea vorbirii”?Logopedia se ocupă și cu:🎯dezvoltarea și recuperarea limbaj...
13/09/2025

💡 Știați că logopedia nu înseamnă doar „corectarea vorbirii”?
Logopedia se ocupă și cu:
🎯dezvoltarea și recuperarea limbajului (expresiv, receptiv, pragmatic)
🔎prevenirea și intervenția în dificultăți de comunicare, citit-scris, voce sau deglutiție
👩‍🏫susținerea copiilor cu TDL, dar și a celor cu alte dificultăți de învățare și comunicare

🧩 Tulburarea de Dezvoltare a Limbajului (TDL) — când vorbim cu adevărat despre ea?
TDL apare atunci când copilul are dificultăți de limbaj semnificative, FĂRĂ să existe alte cauze medicale sau tulburări de neurodezvoltare care să le explice (TSA, hipoacuzie, întârziere intelectuală).

🔎 Cum arată în viața de zi cu zi?
• copilul știe ce dorește, dar nu găsește cuvintele
• propozițiile rămân scurte și simple, chiar și după vârsta de 4–5 ani
• poveștile sunt greu de urmărit, cu multe detalii cheie lipsă
• instrucțiunile cu mai mulți pași par imposibil de reținut
• se retrage pentru că nu reușește să se facă înțeles

✔ De ce e important?
Un diagnostic diferențial corect înseamnă sprijin personalizat, nu etichete sau confuzii, întrucât:
🧲un copil cu TDL poate înțelege mai mult decât exprimă
🧲afectarea limbajului influențează stima de sine și relațiile sociale

📩Dacă dificultățile de limbaj afectează comunicarea zilnică și formarea relațiilor sociale, iar alte cauze au fost excluse, evaluarea logopedică este următorul pas firesc.
Cu empatie, rigoare și soluții adaptate, putem construi împreună drumul spre încredere, comunicare și progres.


🟣Psiholog în specialitatea Psihopedagogie Specială-Ruxandra Curcă
https://ruxandracurca.ro/psihopedagogie-speciala/

Sprijinul   redă fluența, iar     redă încrederea. Sunt aici să construim împreună   unei vieți echilibrate, întrucât (n...
23/08/2025

Sprijinul redă fluența, iar redă încrederea. Sunt aici să construim împreună unei vieți echilibrate, întrucât (ne)claritatea din vorbire influențeaza claritatea atât din relația copilului/adultului cu , cât și din cu ceilalți.

Tulburările de fac parte din acea zonă sensibilă unde 🧠 și🧡se întâlnesc. Bâlbâiala și tulburările de ritm și prozodie fac parte din aceeași ☂️ a tulburărilor de vorbire, dar au manifestări și cauze diferite.
În cadrul lor distingem:

💬Tulburările de , unde regăsim – cu blocaje, repetiții și prelungiri de sunete. Cauzele pot fi neurofiziologice, genetice sau emoționale, iar consecințele ating profund stima de sine și curajul de a comunica.

💬Tulburările de și , precum (vorbire prea rapidă), (vorbire prea lentă) sau monotonia intonației. Ele schimbă felul în care sună , dar nu blochează comunicarea în aceeași manieră și nu generează aceeași încărcătură emoțională.

De ce e important să facem diferența? Pentru că fiecare copil sau adult are nevoie de un sprijin adaptat. Intervenția timpurie nu înseamnă doar corectarea vorbirii, ci construirea unei temelii emoționale solide ce influențează încrederea, curajul și bucuria de a .

🗣 Fiecare diferență de exprimare ne arată un .
🌞Rolul nostru este să îl descoperim, să îl parcurgem cu atenție și să îi dăm .

🟣Psiholog în specialitatea Psihopedagogie Specială-Ruxandra Curcă
https://ruxandracurca.ro/psihopedagogie-speciala/

Sunt aici să descoperim și să solidificăm potențialul propriu, întrucât „educația completă se află la intersecția dintre educația minții și educația inimii”. – Aristotel

  vs    — Ce trebuie să știm?În   specială-   este primordial să realizăm de la început o distincție importantă: tulbură...
09/08/2025

vs — Ce trebuie să știm?

În specială- este primordial să realizăm de la început o distincție importantă: tulburările de limbaj nu sunt același lucru cu tulburările de vorbire. Iată diferențele și două modele științifice care ne ajută să înțelegem procesul:

🤔Cum se produce vorbirea?

Modelul Levelt – ne arată drumul de la idee la rostire:
🎯Conceptualizare – alegem ce vrem să spunem.
🕵️‍♀️Formulare – alegem cuvintele și ordinea lor, apoi codificăm sunetele.
🎤Articulare – executăm mișcările pentru a produce sunetele.
🗣Monitorizare internă – ne verificăm și corectăm în timp real.

Modelul Van der Merwe – adaugă partea neuromotorie:
👩‍🏫Planificare lingvistică – pregătim structura cuvintelor și propozițiilor.
🏹Planificare motorie – decidem ce mișcări articulatorii vor fi necesare.
🏃Programare motorie – setăm viteza, amplitudinea și secvențele mișcărilor.
🦸‍♀️Execuție – activăm mușchii pentru a produce sunetul.

🌞Vorbirea este o activitate complexă care presupune integrarea 🧩coordonată a funcțiilor cognitive, lingvistice, praxice, motorii și senzoriale, influențate de factori afectiv-motivaționali și contextuali🎡.

Tulburări de limbaj
➡ Probleme în structura, sensul și utilizarea limbajului.
Exemple:

• specifică de limbaj (TSL)
• Tulburări (ex. în tulburări de neurodezvoltare)

Tulburări de vorbire
➡ Probleme în producerea fizică a sunetelor și fluenței.
Exemple:
• (ex. sigmatism, rotacism)


• , de vorbire

Există tulburări care afectează atât limbajul, cât și vorbirea?
DA->
• Apraxia de vorbire
• Tulburările
• Disartria

AȘADAR:
💬A ști să diferențiem aceste tulburări este esențial pentru un prognostic favorabil (chiar și în cazul disartriei, afaziei sau apraxiei), începând cu evaluarea personalizată și continuând cu tipul de terapie specific. Modelele teoretice (Levelt și Van der Merwe) ne ajută să înțelegem unde apare problema: la nivel de , , sau .

🗂De aceea, obiectivul meu principal nu este doar să observ cm vorbește o persoană, ci să analizez și de ce nu poate vorbi eficient și să intervin diferențiat.🔑

🔊Dacă vrei să afli mai multe despre cm se dezvoltă vorbirea și limbajul la copii sau cm se pot recupera aceste abilități la adulți sunt aici pentru a te ajuta.🔤

🟣Psiholog în specialitatea Psihopedagogie Specială-Ruxandra Curcă

LIMBAJ, VORBIRE, COMUNICARE-Despre Disartrie, Afazie și Apraxie verbală în contextul acestor concepte fundamentale-⤵️🔍În...
05/08/2025

LIMBAJ, VORBIRE, COMUNICARE
-Despre Disartrie, Afazie și Apraxie verbală în contextul acestor concepte fundamentale-⤵️

🔍În practica de specialitate, întâlnesc frecvent necesitatea de a înțelege și integra corect noțiunile de limbaj, vorbire și comunicare, mai ales în contextul diagnosticării și intervenției logopedice în cazurile de disartrie, afazie și apraxie verbală.

Termeni cheie-CE ESTE?
💡 = ideea pe care vrei să o comunici (conținutul mesajului).
🗣 = modul în care produci sunetele ca să transmiți acea idee.
☂️ = „umbrela mare” care are ca scop final: să înțelegem și să fim înțeleși.

⭕️Disartria afectează execuția motorie a vorbirii, păstrând capacitatea lingvistică.
⭕️Afazia este o tulburare de limbaj, nu de vorbire și implică afectarea profundă a comunicării semantice și simbolice.
⭕️Apraxia verbală afectează planificarea motorie voluntară, cu vorbire afectată, dar limbaj și înțelegere intacte.

😶‍🌫️Disartria, Afazia și Apraxia verbală sunt tulburări de comunicare cu etiologii și manifestări distincte, dar care pot coexista sau pot fi ușor confundate în practică.

⚠️Importanța realizării unui diagnostic diferențial corect-DE CE?
Apraxia poate fi confundată cu Afazia Broca (ambele sunt non-fluente).
Disartria severă poate fi interpretată greșit ca apraxie dacă nu se evaluează tonusul și forța musculară.

1. -CUM?🧐
▪️Afazia necesită terapie axată pe limbaj (comprehensiune, exprimare).
▪️Disartria are nevoie de reabilitare motorie.
▪️Apraxia verbală cere repetiție și stimulare motorie secvențială.
2. Prognosticul și implicarea familiei🤝
🔸În , prognosticul este adesea legat de severitatea leziunii și cooperarea cognitivă.
🔸În , progresul depinde de patologia neurologică de fond (ex: boală degenerativă).
🔸În , progresele pot fi lente dar stabile dacă intervenția e intensivă și timpurie.

🟣Psiholog în specialitatea Psihopedagogie Specială-Ruxandra Curcă

🧠 Etichetele nu sunt doar cuvinte. Sunt lentile prin care un copil ajunge să fie văzut – și să se vadă.În psihopedagogie...
27/07/2025

🧠 Etichetele nu sunt doar cuvinte. Sunt lentile prin care un copil ajunge să fie văzut – și să se vadă.

În psihopedagogie, eticheta nu descrie, ci redefinește. Când vorbim despre copii cu CES (dizabilități, dificultăți de învățare, condiții socio‑culturale defavorabile) sau supradotați, riscul nu e doar stigmatizarea socială, ci și internalizarea unei identități limitative.

🔹 Termeni precum „dizabilitate intelectuală” pot eclipsa emoțiile, reduce așteptările și influența modul în care copilul își percepe valoarea.

📌 Teoriile psihosociale – identitatea socială, categorizarea și autocategorizarea ne arată:

🫂Copiii se definesc prin grupurile în care sunt plasați.

🧩Ajung să-și asume etichetele primite.

🚥Performanțele scad nu din lipsă de capacitate, ci din bariere sociale și educaționale.

🔍 Modelul social al dizabilității ne reamintește: dificultățile nu sunt doar individuale, ci sunt amplificate de un mediu care creează obstacole – fizice, relaționale și simbolice.

📖🎓 În capitolul „Identitatea socială a copiilor supradotați și cu CES” (din volumul Învățarea continuă. Tendințe actuale și viitoare în educație și societate, 2023), analizez aceste dinamici și propun direcții de intervenție care nu „corectează” copilul, ci modelează contextul în care acesta este înțeles, valorizat și sprijinit.

🎯 A identifica nu înseamnă a-i restrânge identitatea.
Înseamnă a-l recunoaște si a crea spațiu pentru ca acesta să existe în întregul lui – cu emoțiile, istoria și potențialul său.

🌱 Privirea noastră poate fi o etichetă. Sau poate fi un spațiu de încredere, în care copilul își construiește identitatea cu demnitate.

Cum alegem să privim copiii pe care îi însoțim în procesul psihoeducațional: prin ceea ce „le lipsește” sau prin cine sunt și pot deveni ❓
Ce putem schimba – în școală, în discurs, în relația educațională – pentru ca un diagnostic să nu devină o barieră, ci un punct de sprijin ❓

Când simțurile devin ghizi ai sufletului:🌏Expoziția de astăzi, „World Unseen”, mi-a reamintit de o intervenție psihopeda...
24/05/2025

Când simțurile devin ghizi ai sufletului:
🌏Expoziția de astăzi, „World Unseen”, mi-a reamintit de o intervenție psihopedagogică, pe care am avut-o acum câțiva ani, alături de un copilaș nevăzător. El m-a învățat despre bucuria autentică și despre ce înseamnă cu adevărat să „simți” lumea.

⏳Acești copii ne reamintesc că viața nu e despre „a face neîncetat”, ci despre „a simți”, „a descoperi” în profunzime si de a realiza acțiuni în congruenta cu acestea⚖️. Fiecare copil cu nevoi speciale ne aduce conștientizări, ne ancorează în prezent și ne învață să privim cu inima. Ne invită, prin simpla lor prezență și mod de a percepe lumea, să regândim relația noastră cu simțurile, cu timpul și cu ceea ce înseamnă „a fi”.

👣Simțurile devin complementare – când vederea lipsește, auzul și atingerea colaborează pentru a construi o hartă interioară a lumii. Așa numitul „auz tactil” se referă la perceperea sunetului prin vibrații și atingeri – o formă de orientare și învățare în care corpul „ascultă” împreună cu mintea.

🪩Una dintre cele mai reprezentative expresii ale acestei realități a fost imaginea din cadrul expoziției – creată special pentru a fi percepută prin atingere. Pentru o persoană nevăzătoare, astfel de reprezentări nu sunt doar simboluri vizuale adaptate, ci modalități reale de conectare cu lumea: fiecare striație, fiecare rid sau contur devine informație, trăire, contact cu realitatea. În acest fel, imaginea devine o punte între simțuri și sens, între percepție și înțelegere.🌞

🫀Din perspectivă psihopedagogică, aceste experiențe reflectă o plasticitate senzorială impresionantă și capacitatea de adaptare profundă a ființei umane. Ele ne reamintesc că în educația copiilor cu deficiențe, atenția este direcționată spre dezvoltarea resurselor și nu pe limitări, pe încurajarea explorării și nu pe restrângerea posibilităților.🎖️

Sunt aici să descoperim și să solidificăm potențialul propriu, întrucât „educația completă se află la intersecția dintre educația minții și educația inimii”. – Aristotel

💭Desi pandemia COVID-19 s-a incheiat, impactulse resimte si astazi sub diferite forme.Copiii fiind precum bureteii, au a...
17/07/2024

💭Desi pandemia COVID-19 s-a incheiat, impactul
se resimte si astazi sub diferite forme.
Copiii fiind precum bureteii, au absorbit toate
efectele acesteia, mai mult decat ne-am imagina, influențând astfel nivelul de achiziții in ceea ce priveste toate ariile de dezvoltare.

🧩In acest sens, sunt bucuroasa ca fac parte din programul “Din grija pentru copii” și ca am posibilitatea de a veni in ajutorul lor astfel:⤵️

Sunt aici să descoperim și să solidificăm potențialul propriu, întrucât „educația completă se află la intersecția dintre educația minții și educația inimii”. – Aristotel

Address

Iasi

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Cabinet Individual de Psihologie - Ruxandra Curcă posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Cabinet Individual de Psihologie - Ruxandra Curcă:

Share

Share on Facebook Share on Twitter Share on LinkedIn
Share on Pinterest Share on Reddit Share via Email
Share on WhatsApp Share on Instagram Share on Telegram

Category