Cabinet Individual de Psihoterapie Equilibrium

13/12/2025

🔹 Cel mai dăunător lucru în primul an de viață al unui bebeluș nu este plânsul, ci lipsa răspunsului la plâns.

Specialiștii în psihologie și neuroștiințe pediatrice arată că, atunci când un bebeluș este lăsat frecvent să plângă mult timp fără a fi consolat, corpul și creierul lui intră într-o stare de stres prelungit. Nivelul hormonilor de stres crește, iar acest lucru poate influența dezvoltarea zonelor din creier responsabile de siguranță emoțională, încredere și reglarea emoțiilor.

❗ Nu vorbim despre momente scurte de plâns sau despre situații normale din viața de zi cu zi.
Cercetările se referă la situații repetate în care nevoile emoționale ale bebelușului sunt ignorate constant.

Bebelușii sunt programați biologic să caute apropiere și confort. Atunci când un adult răspunde la plâns — prin luarea în brațe, contact vizual, voce calmă sau alinare — creierul copilului învață că lumea este un loc sigur. Astfel se construiesc:
• atașamente sigure
• o mai bună reglare a stresului
• o bază solidă pentru relații sănătoase și reziliență emoțională
💛 Nu este nevoie de părinți perfecți, ci de părinți prezenți.
Gesturile simple, repetate, de conectare și alinare au un efect protector puternic asupra creierului în dezvoltare. #

Înțelegerea acestui lucru îi ajută pe părinți să renunțe la presiune și să aleagă conexiunea — oferindu-le copiilor fundația emoțională de care au nevoie pentru întreaga viață.

08/12/2025

🎄Reducere de Crăciun🎄20% la ședințele de cuplu în perioada 8 decembrie 2025 - 15 ianuarie 2026.

Uneori nu conflictul este problema, ci felul în care corpurile voastre încearcă să se protejeze.

Dacă simțiți că oboseala, stresul sau rănile vechi v-au îndepărtat, Somatic Experiencing vă poate ajuta să vă regăsiți într-un mod real, dincolo de cuvinte.

Programează o întâlnire și oferiți-vă șansa unei conexiuni mai calme, mai sigure și mai vii.

Când tensiunea apare rapid, când discuțiile se transformă în retragere sau izbucniri, de multe ori nu este despre „cine are dreptate”, ci despre sistemul nervos care intră în alertă.

Somatic Experiencing® ajută cuplurile să:
✨ reducă reactivitatea,
✨ recâștige calmul,
✨ se reconecteze cu blândețe,
✨ își înțeleagă răspunsurile corporale și emoționale.

Vindecarea în relație începe atunci când corpul se simte în siguranță.

📩 Scrie-mi pentru detalii sau programări, va pot sprijini cu blândețe în acest demers al siguranței în cuplu.

26/08/2025

De ce ni se pare “complicat și greu” să gestionăm conflictele și neînțelegerile din cuplu?

Creierul nostru percepe neînțelegerile ca pe o posibilă amenințare la siguranța emoțională și la atașament, de aici și senzația de greu și complicat.

Relația de cuplu este, de obicei, cea mai apropiată relație emoțională a unui adult. Atunci când partenerul ne respinge, ne critică sau se retrage, creierul interpretează asta ca pe o amenințare la siguranța legăturii. Se activează instinctul de luptă, fugă sau îngheț: unii devin furioși și cer atenție („luptă”), alții se retrag („fugă”), iar alții îngheață și nu mai reacționează.

În conflicte, creierul emoțional preia controlul, amigdala (centrul emoțiilor de supraviețuire- dar și locul unde sunt înregistrate cel mai mult amintirile negative) se activează puternic, cortizolul și adrenalina cresc, ceea ce:
• scade capacitatea de ascultare empatică
• diminuează gândirea rațională (cortexul prefrontal se “deconectează”)
• amplifică emoțiile negative, de aceea, chiar și discuții minore pot părea „mai mari” decât sunt.

Cuplul ofera cel mai prielnic cadru pentru rezolvarea conflictelor interioare din trecut, conflictele actuale atingând adesea răni vechi:
- nevoi neîmplinite din copilărie,
- traume relaționale,
- experiențe anterioare de respingere, de exemplu, dacă în copilărie nu am fost ascultați, un simplu „nu am timp acum” din partea partenerului poate declanșa o reacție disproporționată.

Partenerii au strategii diferite de a gestiona conflictele: unul are nevoie să vorbească imediat și celalalt are nevoie să se retragă și să proceseze.
Când aceste nevoi intră în coliziune, apare frustrarea și senzația că relația e „complicată” și “grea”.

În spatele multor neintelegeri se află frica de a nu fi iubit, de a fi respins sau părăsit. Când simțiti că legătura e amenințată, corpul și mintea reacționează ca și cm ar fi în pericol real — chiar dacă rațional știm că nu e așa.

Ca să faceți fața mai ușor acestor momente:

~ Luați pauze conștiente – va opriți să respirati când simțiti că escaladează situația.
~ Reflectarea nevoilor – să încercati să înțelegeti ce nevoi reale sunt în spatele emoțiilor („am nevoie să mă simt ascultat”, „am nevoie să fiu important pentru tine”).
~ Ascultare empatică – să ascultati fără să pregătiti contraargumente.
~ Normalizați conflictul – conflictele nu sunt un semn că relația e greșită, modul cm le gestionăm contează.

29/07/2025

https://www.paginadepsihologie.ro/generatiile-in-romania-intre-traume-istorice-si-digitalizare/

Românii și-au format identitatea generațională mai ales prin traume istorice: de la război și comunism, la tranziție, libertate și digitalizare.

26/07/2025

Știai ca zahărul îți remodelează creierul într-un mod silențios?
Ce face zahărul în exces, cu memoria, starea de spirit, somnul și sănătatea creierului pe termen lung?

- Băuturi carbogazoase și sucuri cu zahăr:

Consumul a peste 2 băuturi zaharoase pe zi este asociat cu un volum cerebral mai mic.

- Bomboane, ciocolată și dulciuri:

Aportul ridicat de zahăr este asociat cu o creștere a plăcii Alzheimer.
Scad nivelurile de BDNF (Brain-Derived Neurotrophic Factor), o proteină esențială pentru neuroplasticitate și memoria de lungă durată.

- Brioșe și produse de patiserie:

Aportul mare de zahăr este asociat cu un volum redus al centrului de memorie.
Consumul ridicat de zahăr poate reduce eficiența conexiunilor neuronale, ceea ce duce la dificultăți în procesarea informațiilor și în formarea de amintiri.

- Cereale dulci și gustări:

Consumul cronic de zahăr rescrie circuitele de recompensă ale creierului, crescând pofta.
Cresc inflamația cronică și stresul oxidativ la nivel cerebral, afectând zone precum hipocampul, esențial pentru memorie și învățare.

Ce protejează creierul?
• Dietele mediteraneene sau antiinflamatorii (bogate în grăsimi bune, legume, pește, nuci) sunt corelate cu funcție cognitivă mai bună.
• Exercițiile fizice, somnul bun și antrenamentul cognitiv contracarează o parte din efectele negative ale zahărului.

25/06/2025

https://www.paginadepsihologie.ro/motivatia-motorul-actiunilor-umane/

Motivația nu înseamnă să fii mereu pe fugă. Ci să crezi în tine, chiar și atunci când ritmul e lent sau incert.

01/06/2025

25/05/2025

Pauza este esențială în terapie — este una dintre cele mai simple, dar puternice intervenții care pot transforma atât relația cu sine, cât și cu ceilalți.
PAUZA:

🔹 1. Rupe automatismul reacțiilor

Majoritatea comportamentelor reactive sunt automate, înrădăcinate în mecanisme de apărare sau traume anterioare. Pauza introduce conștiență între stimul și răspuns, ceea ce permite alegerea unui comportament mai potrivit contextului prezent.

🔹 2. Facilitează reglarea emoțională

În special în situații de conflict sau stres, pauza permite sistemului nervos să iasă din modul “luptă/fugă/îngheț”. Aceasta activează cortexul prefrontal, implicat în raționament, empatie și planificare.

🔹 3. Permite accesarea resurselor interioare

Clientul poate reflecta, conștientiza și alege un răspuns dintr-un spațiu de auto-reglare, nu de impuls. Această capacitate se exersează și se extinde în afara ședinței terapeutice.

🔹 4. Este un act de autonomie și responsabilitate

Pauza înseamnă „Eu aleg ce fac mai departe.” Este un act de putere personală, în special în contexte unde persoana simte că nu are control (traume, relații disfuncționale, anxietate).

🔹 5. Întărește alianța terapeutică

Atunci când terapeutul modelează această pauză în mod conștient (prin tăcere, reflecție, respectarea ritmului clientului), creează un spațiu sigur pentru procesare. Devine un exemplu viu de mindfulness relațional.

16/05/2025

Ce te face pe tine să fii tu – care este acel lucru sau acea caracteristică fără de care ți-ar fi greu să te recunoști?

Egoismul sănătos ne ajută să fim bine cu noi și cu ceilalți. Altruismul patologic ne poate epuiza și dezechilibra.