Adina Rusu

02/02/2026

𝐂â𝐧𝐝 𝐜𝐫𝐞𝐢𝐞𝐫𝐮𝐥 𝐫ă𝐦â𝐧𝐞 î𝐧 𝐮𝐫𝐦ă: 𝐝𝐞 𝐜𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐜𝐞𝐩ț𝐢𝐚 𝐜𝐨𝐫𝐩𝐨𝐫𝐚𝐥ă 𝐬𝐞 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛ă 𝐦𝐚𝐢 𝐥𝐞𝐧𝐭 𝐝𝐞𝐜â𝐭 𝐠𝐫𝐞𝐮𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚

În procesul scăderii în greutate apare frecvent un fenomen mai puțin discutat: deși corpul își modifică semnificativ dimensiunile, creierul nu percepe imediat aceste schimbări.

Imaginea corporală nu este o simplă reflexie în oglindă. Ea este construită în timp, printr-o integrare complexă între informațiile vizuale, semnalele proprioceptive (felul în care „simțim” corpul din interior) și memoria corporală. După perioade îndelungate de exces ponderal, creierul ajunge să „învețe” un anumit tipar al corpului.
Atunci când greutatea scade, modificările fizice pot fi mai rapide decât capacitatea creierului de a-și actualiza acest tipar. De aceea, chiar și la o greutate optimă:
• ne putem percepe mai mari decât suntem în realitate,
• putem avea senzația că „nu s-a schimbat suficient”,
• pot apărea frustrare, îndoială sau dorința de a continua cu restricții alimentare care nu mai sunt necesare.

Acest fenomen nu are legătură cu stima de sine, ci este un mecanism neurobiologic firesc. Creierul are nevoie de timp, repetiție și confirmări obiective pentru a integra noua realitate corporală.

Morala: uneori, lucrurile nu sunt așa cm le percepe creierul nostru!
De aceea, în procesul de slăbire, este esențial să ne raportăm nu doar la ce „simțim”, ci și la indicatori obiectivi: măsurători, compoziție corporală, analize și starea generală de sănătate.

P.S. Poza este folosită intenționat pentru a atrage atenția și pentru a ne aminti că perspectiva poate schimba complet realitatea. Exact ca în percepția propriului corp.

08/01/2026

Ghidul american de nutriție între controverse și rigoare științifică

Publicarea noului Ghid alimentar pentru populația Statelor Unite (2025–2030) a generat un val important de reacții, de la susținere explicită din partea unor organizații agricole și de industrie alimentară, până la critici ferme din partea cercetătorilor, experților în sănătate publică și organizațiilor profesionale din domeniul nutriției. Discuția depășește simpla listă de recomandări alimentare și atinge o temă mai profundă: relația dintre știință, politici publice și mesajul transmis populației.

Criticile formulate de cercetători precum Christopher Gardner, Marion Nestle, de organizații precum Asociația Americană a Inimii (American Heart Association) și poziția prudentă a Academiei de Nutriție și Dietetică (Academy of Nutrition and Dietetics) arată că ghidul trebuie citit, interpretat și aplicat critic, nu preluat mecanic.

Pentru profesioniștii în nutriție, rolul esențial rămâne acela de filtru științific, adaptând recomandările la contextul clinic, cultural și metabolic al fiecărei populații.

Citiți articolul complet accesând link-ul de mai jos:

https://adinarusu.ro/ghidul-american-de-nutritie-intre-controverse-si-rigoare-stiintifica/

07/01/2026

06/01/2026

Aplicațiile AI și alimentația: între suport informațional și decizii greșite

Ne răspund mereu cu mult calm, empatic, fără să ne judece, folosind un limbaj care ne validează emoțiile... Platformele AI folosesc strategii de comunicare ce ne creează ușor o senzație de discreție și de siguranță, ceea ce duce la creșterea rapidă a încrederii în recomandările primite.

Tot mai multe aplicații și platforme bazate pe inteligență artificială promit diete „personalizate”, meniuri automate sau soluții rapide „perfecte” pentru slăbit și sănătate.
Este însă important să clarificăm unde se termină utilitatea AI și unde încep limitele sale reale în alimentație.

Ce poate face inteligența artificială în alimentație?
✔️ poate oferi informații generale despre alimente;
✔️ poate structura meniuri orientative;
✔️ poate furniza idei de rețete pornind de la ingrediente propuse.

Ce NU poate face AI în alimentație?
❌ nu poate evalua starea de sănătate a unei persoane;
❌ nu ține cont de analize medicale, boli cronice, medicație;
❌ nu înțelege contextul metabolic, hormonal sau digestiv;
❌ nu evaluează comportamentul alimentar, relația cu mâncarea, istoricul dietelor;
❌ nu monitorizează și nu ajustează intervenția nutrițională în timp.

De ce este riscant să folosim AI ca unic ghid alimentar?
➡️ poate genera recomandări nepotrivite pentru persoane cu patologii preexistente;
➡️ poate duce la carențe nutriționale sau dezechilibre metabolice
➡️ poate favoriza pierderea masei musculare;
➡️ poate crește confuzia și anxietatea legată de mâncare.

Așadar, inteligența artificială poate susține munca specialistului, dar nu îl înlocuiește.

09/12/2025

⭐ De ce scade motivația chiar și după ce începem să slăbim și ne simțim mai bine?

Observ frecvent în practică faptul că, la început, oamenii sunt disciplinați și motivați, încep să obțină rezultate, se simt mai bine… și exact atunci motivația scade.
Și, deși pare de neînțeles, acest lucru este absolut normal! Nu ține de „lipsa voinței”, ci de modul în care funcționează creierul și corpul nostru.

𝟏. 𝐈𝐥𝐮𝐳𝐢𝐚 𝐜𝐚̆ „𝐩𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦𝐚 𝐬-𝐚 𝐫𝐞𝐳𝐨𝐥𝐯𝐚𝐭”
Primele kilograme pierdute aduc deja beneficii: ne mișcăm mai ușor, dormim mai bine, hainele ne vin mai bine, respirația e mai ușoară.
Creierul interpretează toate aceste semne ca și cm obiectivul a fost atins suficient.
Presiunea internă scade, iar controlul asupra alegerilor alimentare se diminuează.

𝟐. 𝐑𝐞𝐝𝐮𝐜𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐭𝐞𝐧𝐬𝐢𝐮𝐧𝐢𝐢 𝐞𝐦𝐨𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐝𝐞𝐜𝐥𝐚𝐧𝐬̦𝐚𝐭 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛𝐚𝐫𝐞𝐚
Majoritatea oamenilor pornesc un proces de slăbire după un moment de disconfort: nemulțumire, rușine, frustrare, o poză în care nu se regăsesc, o haină care nu se mai potrivește.
După ce situația se îmbunătățește, dispare și „combustibilul emoțional” inițial.
Motivația de început nu se mai susține de la sine.

𝟑. 𝐄𝐟𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐩𝐬𝐢𝐡𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜 𝐧𝐮𝐦𝐢𝐭 „𝐆𝐨𝐚𝐥 𝐠𝐫𝐚𝐝𝐢𝐞𝐧𝐭 𝐞𝐟𝐟𝐞𝐜𝐭”
Când ținta pare mai aproape, efortul scade automat. Este un fenomen studiat în psihologie: cu cât percepem că suntem mai aproape de obiectiv, cu atât creierul reduce intensitatea comportamentelor.
Așa se explică de ce, paradoxal, devenim mai relaxați chiar când ne apropiem de reușită.

𝟒. 𝐂𝐨𝐦𝐩𝐞𝐧𝐬𝐚𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐦𝐨𝐫𝐚𝐥𝐞 („𝐦𝐨𝐫𝐚𝐥 𝐥𝐢𝐜𝐞𝐧𝐬𝐢𝐧𝐠”)
După o perioadă de reguli stricte, alegeri bune și disciplină, creierul ne spune:
„Am fost cuminte, merit o pauză.”
„Deja am slăbit, pot să mă relaxez puțin.”
Această auto-recompensare este un mecanism natural, dar sabotează progresul dacă nu este bine gestionată.

𝟓. 𝐎𝐛𝐨𝐬𝐞𝐚𝐥𝐚 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚𝐜𝐮𝐦𝐮𝐥𝐚𝐭𝐚̆
Autocontrolul consumă energie mentală. Sute de decizii zilnice legate de mâncare, planificare și limite duc, în timp, la o formă de „epuizare a voinței”.
După câteva săptămâni de efort, este firesc să simțim nevoia de o pauză.

𝟔. 𝐑𝐞𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐧𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐜𝐨𝐫𝐩𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐡𝐨𝐦𝐞𝐨𝐬𝐭𝐚𝐳𝐢𝐞
Organismul percepe deficitul caloric ca pe un stres.
După ce greutatea începe să scadă, corpul nu mai resimte presiunea biologică a deficitului caloric, trimite semnale că „pericolul a trecut” și relaxează din contra-măsurile care ne susțineau la început.
Rezultatul? Mai puțină presiune biologică pentru schimbare → scădere a motivației.

𝟕. 𝐋𝐢𝐩𝐬𝐚 𝐮𝐧𝐮𝐢 𝐨𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯 𝐬𝐞𝐜𝐮𝐧𝐝𝐚𝐫 𝐬𝐚𝐮 𝐚 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐢𝐝𝐞𝐧𝐭𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢 𝐧𝐨𝐢
După primele 3–7 kg pierdute apare întrebarea:
„Și acum ce fac?”
Dacă nu există:
✔ un obiectiv pe termen lung
✔ o identitate nouă („sunt o persoană activă / care are grijă de sănătate”)
✔ un plan pentru menținere
atunci comportamentele se întorc treptat la vechile obiceiuri, iar motivația se dizolvă.

𝐀𝐬̦𝐚𝐝𝐚𝐫, 𝐬𝐜𝐚̆𝐝𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐨𝐭𝐢𝐯𝐚𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐝𝐮𝐩𝐚̆ 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐫𝐞𝐳𝐮𝐥𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐞𝐬̦𝐞𝐜. 𝐄𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐟𝐞𝐧𝐨𝐦𝐞𝐧 𝐧𝐨𝐫𝐦𝐚𝐥, 𝐩𝐫𝐞𝐯𝐢𝐳𝐢𝐛𝐢𝐥, 𝐞𝐱𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚𝐭 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐛𝐢𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐬̦𝐢 𝐩𝐬𝐢𝐡𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞.

Pentru un proces real de schimbare nu este suficient un regim temporar. Este nevoie de:
✔ recalibrare a obiectivelor
✔ strategie de menținere
✔ flexibilitate
✔ varietate alimentară
✔ sprijin emoțional
✔ educație nutrițională
✔ un specialist care să ne ghideze dincolo de primele kilograme pierdute.

Schimbarea adevărată începe, de fapt, după ce obținem primele rezultate.

Mai multe despre acest subiect discutăm la conferința din 13 decembrie!
https://adinarusu.ro/product/eveniment-de-la-teorie-la-farfurie-cum-transformam-intentiile-in-obiceiuri-alimentare-sanatoase/

08/12/2025

Microbiota intestinală este un adevărat „laborator metabolic” care funcționează 24 de ore din 24 și contribuie la funcții vitale ale corpului. Acest ecosistem în miniatură nu ne influențează doar digestia sau tranzitul intestinal, așa cm obișnuim să credem. Ci ne poate influența chiar și comportamentul alimentar, transmițându-i creierului să ceară dulce, sărat sau chiar grăsimi!
Mai multe despre acest subiect și alte teme interesante vom discuta la evenimentul de 13 decembrie!
https://adinarusu.ro/product/eveniment-de-la-teorie-la-farfurie-cum-transformam-intentiile-in-obiceiuri-alimentare-sanatoase/

08/12/2025

Ultimele zile de înscriere!
Nu rata evenimentul „De la teorie la farfurie – Cum transformăm intențiile în obiceiuri alimentare sănătoase”, pe 13 decembrie.

Pornește în noul an cu claritate, structură și un plan realist pentru un stil de viață sănătos.

Ce vei afla:
* Cum funcționează mecanismele foamei și sațietății
* Pașii concreți pentru corectarea alimentației
* Ce ne sabotează fără să realizăm
* Rolul microbiotei în controlul apetitului

👉 Înscrie-te acum! Locurile sunt limitate.

📅 13 decembrie 2025 | 10:30-13:30 | 📍 Iași ⏰ Durată: 3 ore 👩‍🏫 Cu: Adina Rusu, dietetician autorizat Știm cu toții ce ar trebui să mâncăm ca să fim mai sănătoși. Dar între „a ști” și „a face” se află un spațiu plin de provocări, tentații și emoții. Evenime...

06/12/2025

🎄 Ce se întâmplă în corpul nostru în perioada sărbătorilor? Un studiu românesc din 2025 ne dă răspunsul.

Un studiu prospectiv, longitudinal, realizat în România și publicat în 2025 de o echipă de cercetători români, a analizat modificările compoziției corporale a adulților în perioada cuprinsă între începutul lunii decembrie și începutul lunii ianuarie.

🔍 Ce au descoperit?

📌 În doar câteva săptămâni, participanții au acumulat în medie:
• 1,15 kg în greutate;
• 0,55 kg masă grasă;
• creștere semnificativă a grăsimii viscerale;
• circumferințe mai mari ale taliei și indici de obezitate abdominală crescuți.

📌 Important:
➡️ Nu au crescut masa musculară sau apa corporală.
Greutatea câștigată este aproape în totalitate grăsime, nu mușchi.

📌 Legătura cea mai puternică:
➡️ Cu cât cineva acumulează mai multă grăsime totală, cu atât crește mai mult grăsimea viscerală – exact tipul de grăsime care influențează riscul cardiometabolic.

❗Ce aduce nou acest studiu?

Dacă multe studii internaționale arătau creșteri de 0,5–1 kg în perioada sărbătorilor, acest studiu demonstrează cu măsurători precise că:
🔔 Greutatea acumulată de Crăciun este, practic, creștere de grăsime – inclusiv viscerală.
Aceasta nu reprezintă doar „câteva sute de grame”, ci o modificare reală în compoziția corporală, cu impact metabolic.
Este unul dintre puținele studii europene (și singurul românesc) care a măsurat direct grăsimea viscerală înainte și după sărbători.

⚠️ De ce este periculoasă grăsimea viscerală?

Grăsimea viscerală este localizată în jurul organelor abdominale și este asociată cu:
• risc crescut de diabet de tip 2;
• rezistență la insulină;
• dislipidemie (trigliceride crescute, LDL aterogen);
• inflamație sistemică;
• risc mai mare de boli cardiovasculare;
• risc mai mare de hipertensiune.

➡️ Practic, este cel mai activ și cel mai problematic tip de grăsime.

🛡️ Cum putem preveni acumularea grăsimii viscerale în perioada sărbătorilor?

Studiul arată clar că persoanele cu comportament alimentar mai sănătos de sărbători au avut creșteri mult mai mici ale grăsimii viscerale.

Recomandări practice:
✔️ 1. Porții moderate la mesele festive
Nu excese zilnice timp de 2–3 săptămâni.

✔️ 2. Mese mai devreme, nu foarte târziu în noapte
Mesele bogate, luate târziu, cresc încărcarea metabolică.

✔️ 3. Mențineți mișcarea zilnică (10.000 pași, plimbări lungi)
Activitatea fizică reduce acumularea de grăsime abdominală.

✔️ 4. Evitați combinațiile foarte bogate: grăsime + zahăr + alcool
Sunt exact mixurile care stimulează depunerea de grăsime viscerală.

✔️ 5. Auto-monitorizare simplă
Cântărire de 2–3 ori pe săptămână și atenție la talie.

05/12/2025

🌟 Mulțumim partenerilor noștri!

Evenimentul din 13 decembrie prinde contur datorită sprijinului unor parteneri care cred în educație, sănătate și schimbare reală.

Le mulțumesc cu sinceritate sponsorilor care s-au alăturat acestui proiect și au contribuit la transformarea lui într-o experiență valoroasă pentru toți participanții.

🤝 Fiecare dintre voi face posibilă crearea unui spațiu în care vorbim despre alimentație, obiceiuri, schimbare și sănătate cu sens și cu responsabilitate.

Vă sunt recunoscătoare pentru încredere și pentru parteneriatul pe care îl construim împreună.
Ne vedem pe 13 decembrie – pregătiți pentru o zi care poate schimba începutul unui nou an!

🎄✨

Vă mulțumesc!

03/12/2025

🌿 3 obiceiuri cu care îmi încep ziua și care îmi echilibrează alimentația

1️⃣ Hidratare imediat după trezire
Un pahar de apă dimineața „pornește” digestia, reduce senzația de ceață mentală și previne confuzia dintre foame și sete. E cel mai simplu mod de a reseta sistemul după noapte.

2️⃣ Un mic dejun bogat în proteine
Proteinele cresc sațietatea, stabilizează glicemia și reduc poftele pe parcursul zilei. În plus, susțin masa musculară și nivelul constant de energie.

3️⃣ 5 minute de organizare a zilei
Nu pare un obicei „alimentar”, dar influențează enorm alegerile din farfurie. O miniplanificare dimineața reduce deciziile impulsive, te ajută să mănânci mai echilibrat și să îți ții ritmul.