Adina Rusu

16/03/2026

𝐂𝐞 𝐧𝐮𝐦𝐢𝐦, 𝐝𝐞 𝐟𝐚𝐩𝐭, 𝐠𝐫𝐚̆𝐬𝐢𝐦𝐞 𝐚𝐛𝐝𝐨𝐦𝐢𝐧𝐚𝐥𝐚̆?
În regiunea abdominală se pot acumula 𝐝𝐨𝐮𝐚̆ 𝐭𝐢𝐩𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐭̦𝐞𝐬𝐮𝐭 𝐚𝐝𝐢𝐩𝐨𝐬, iar diferența dintre ele este foarte importantă pentru sănătate.
𝐏𝐫𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐭̦𝐞𝐬𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐚𝐝𝐢𝐩𝐨𝐬 𝐬𝐮𝐛𝐜𝐮𝐭𝐚𝐧𝐚𝐭.
Acesta este localizat imediat sub piele și reprezintă o formă prin care organismul își depozitează rezervele de energie.
𝐀𝐥 𝐝𝐨𝐢𝐥𝐞𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐭̦𝐞𝐬𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐚𝐝𝐢𝐩𝐨𝐬 𝐯𝐢𝐬𝐜𝐞𝐫𝐚𝐥.
Acesta se găsește în interiorul cavității abdominale, în jurul unor organe precum ficatul, pancreasul și intestinul.
Deși sunt localizate în aceeași regiune a corpului, cele două tipuri de țesut adipos au 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐛𝐢𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜 𝐝𝐢𝐟𝐞𝐫𝐢𝐭.
Țesutul adipos visceral este activ din punct de vedere metabolic. El produce 𝐡𝐨𝐫𝐦𝐨𝐧𝐢 𝐬̦𝐢 𝐦𝐨𝐥𝐞𝐜𝐮𝐥𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐥𝐮𝐞𝐧𝐭̦𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐬𝐞𝐥𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐥𝐚𝐦𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐬̦𝐢 𝐟𝐮𝐧𝐜𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐞𝐭𝐚𝐛𝐨𝐥𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢. Din acest motiv, acumularea excesivă de țesut adipos visceral este asociată cu un 𝐫𝐢𝐬𝐜 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞:
- 𝐝𝐢𝐚𝐛𝐞𝐭 𝐝𝐞 𝐭𝐢𝐩 𝟐;
- 𝐬𝐢𝐧𝐝𝐫𝐨𝐦 𝐦𝐞𝐭𝐚𝐛𝐨𝐥𝐢𝐜;
- 𝐛𝐨𝐥𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐝𝐢𝐨𝐯𝐚𝐬𝐜𝐮𝐥𝐚𝐫𝐞.
Cercetările științifice din ultimii ani au arătat că, pentru sănătate, nu contează doar cantitatea totală de țesut adipos, ci și distribuția acestuia în organism.
Astfel, 𝐝𝐨𝐮𝐚̆ 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐞 𝐩𝐨𝐭 𝐚𝐯𝐞𝐚 𝐨 𝐠𝐫𝐞𝐮𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐨𝐫𝐩𝐨𝐫𝐚𝐥𝐚̆ 𝐬𝐢𝐦𝐢𝐥𝐚𝐫𝐚̆, 𝐝𝐚𝐫 𝐫𝐢𝐬𝐜𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐬𝐚̆𝐧𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐩𝐨𝐭 𝐟𝐢 𝐝𝐢𝐟𝐞𝐫𝐢𝐭𝐞 𝐝𝐚𝐜𝐚̆ 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐨𝐫𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐭̦𝐞𝐬𝐮𝐭 𝐚𝐝𝐢𝐩𝐨𝐬 𝐯𝐢𝐬𝐜𝐞𝐫𝐚𝐥 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐞.

10/03/2026

𝐀𝐬𝐭𝐞𝐧𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚̆𝐯𝐚𝐫𝐚̆ – 𝐝𝐞 𝐜𝐞 𝐧𝐞 𝐬𝐢𝐦𝐭̦𝐢𝐦 𝐦𝐚𝐢 𝐨𝐛𝐨𝐬𝐢𝐭̦𝐢 𝐜𝐚̂𝐧𝐝 𝐯𝐢𝐧𝐞 𝐯𝐫𝐞𝐦𝐞𝐚 𝐟𝐫𝐮𝐦𝐨𝐚𝐬𝐚̆?

Primăvara și-a făcut deja simțită prezența, bucurându-ne cu lumina și căldura razelor de soare. Dar, deși mult așteptate, aceste zile de tranziție către un nou anotimp aduc pentru mulți oameni stări de oboseală, amețeală, lipsă de energie sau somnolență. Este ceea ce numim popular „𝐚𝐬𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚̆𝐯𝐚𝐫𝐚̆”.

𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐬𝐢𝐦𝐭̦𝐢𝐦 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐬𝐭𝐚̆𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐬𝐥𝐚̆𝐛𝐢𝐜𝐢𝐮𝐧𝐞?

Ei bine, odată cu venirea primăverii, organismul nostru trece printr-o perioadă de adaptare biologică. Astfel, creșterea duratei zilei și a luminii naturale modifică ritmul circadian (ceasul biologic), iar cele mai importante schimbări sunt resimțite în sinteza hormonilor care ne reglează somnul și energia – 𝐦𝐞𝐥𝐚𝐭𝐨𝐧𝐢𝐧𝐚 𝐬̦𝐢 𝐜𝐨𝐫𝐭𝐢𝐳𝐨𝐥𝐮𝐥.
În același timp, se reorganizează și sistemele de neurotransmițători din creier, care influențează starea de spirit și nivelul de energie, precum 𝐝𝐨𝐩𝐚𝐦𝐢𝐧𝐚 𝐬̦𝐢 𝐬𝐞𝐫𝐨𝐭𝐨𝐧𝐢𝐧𝐚.
Această „recalibrare” poate dura câteva săptămâni și poate produce temporar senzația de oboseală, iritabilitate sau dificultăți de concentrare.

𝐂𝐞 𝐧𝐞 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐣𝐮𝐭𝐚 𝐬𝐚̆ 𝐭𝐫𝐞𝐜𝐞𝐦 𝐦𝐚𝐢 𝐮𝐬̦𝐨𝐫 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐚𝐬𝐭𝐞𝐧𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚̆𝐯𝐚𝐫𝐚̆:

• 𝐏𝐥𝐢𝐦𝐛𝐚̆𝐫𝐢 𝐳𝐢𝐥𝐧𝐢𝐜𝐞 la lumină naturală – 20–30 de minute de plimbare zilnică ajută la reglarea ceasului biologic.
• Mențineți un program de 𝐬𝐨𝐦𝐧 𝐫𝐞𝐠𝐮𝐥𝐚𝐭 – culcați-vă și treziți-vă la aproximativ aceeași oră.
• Optați pentru o alimentație bogată în 𝐥𝐞𝐠𝐮𝐦𝐞 𝐬̦𝐢 𝐟𝐫𝐮𝐜𝐭𝐞 – organismul are nevoie de vitamine și minerale după sezonul rece.
• 𝐅𝐚𝐜𝐞𝐭̦𝐢 𝐦𝐢𝐬̦𝐜𝐚𝐫𝐞 – activitatea fizică stimulează energia și eliberarea de endorfine.
• 𝐇𝐢𝐝𝐫𝐚𝐭𝐚𝐭̦𝐢-𝐯𝐚̆ 𝐜𝐨𝐫𝐞𝐬𝐩𝐮𝐧𝐳𝐚̆𝐭𝐨𝐫 – deshidratarea poate accentua oboseala și amețeala.
• Reduceți timpul petrecut seara în fața ecranelor – 𝐥𝐮𝐦𝐢𝐧𝐚 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐚𝐥𝐚̆ 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐭𝐮𝐫𝐛𝐚 𝐫𝐢𝐭𝐦𝐮𝐥 𝐬𝐨𝐦𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢.
În cele mai multe cazuri, aceste simptome sunt temporare și dispar pe măsură ce organismul se adaptează la noul ritm al primăverii.
𝐃𝐚𝐜𝐚̆ 𝐨𝐛𝐨𝐬𝐞𝐚𝐥𝐚 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐢𝐬𝐭𝐚̆ 𝐨 𝐩𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐝𝐚̆ 𝐦𝐚𝐢 𝐥𝐮𝐧𝐠𝐚̆ 𝐬𝐚𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐟𝐨𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐧𝐬𝐚̆, 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐛𝐢𝐧𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐝𝐢𝐬𝐜𝐮𝐭𝐚𝐭̦𝐢 𝐜𝐮 𝐮𝐧 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚 𝐞𝐱𝐜𝐥𝐮𝐝𝐞 𝐚𝐥𝐭𝐞 𝐜𝐚𝐮𝐳𝐞.

04/03/2026

𝐎𝐛𝐞𝐳𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐨 𝐩𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐯𝐨𝐢𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐯𝐢𝐝𝐮𝐚𝐥𝐚̆.
𝐄𝐬𝐭𝐞 𝐨 𝐩𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐮, 𝐝𝐞 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐢 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐞 𝐬̦𝐢 𝐝𝐞 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐨𝐧𝐬𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐚̆.

De cele mai multe ori, discuția despre obezitate se reduce la ce mănâncă fiecare, câtă mișcare face sau de câtă disciplină dă dovadă. Realitatea este mult mai complexă.

Mesajul transmis astăzi de 𝐎𝐫𝐠𝐚𝐧𝐢𝐳𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐌𝐨𝐧𝐝𝐢𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐒𝐚̆𝐧𝐚̆𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 este foarte clar: pentru a preveni obezitatea, 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐬𝐮𝐟𝐢𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭 𝐬𝐚̆ 𝐜𝐞𝐫𝐞𝐦 𝐨𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐚𝐜𝐚̆ 𝐚𝐥𝐞𝐠𝐞𝐫𝐢 𝐬𝐚̆𝐧𝐚̆𝐭𝐨𝐚𝐬𝐞 — 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐢𝐦 𝐨 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐞𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐢𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐚𝐥𝐞𝐠𝐞𝐫𝐢 𝐝𝐞𝐯𝐢𝐧 𝐦𝐚𝐢 𝐮𝐬̦𝐨𝐚𝐫𝐞.

De aceea, Organizația Mondială a Sănătății subliniază câteva direcții esențiale pentru politicile naționale:

• limitarea marketingului alimentelor nesănătoase;
• taxarea băuturilor îndulcite cu zahăr;
• asigurarea accesului la alimente sănătoase;
• crearea de spații pentru mers pe jos și utilizarea bicicletei;
• promovarea obiceiurilor sănătoase în rândul copiilor.

Toate aceste măsuri ne reamintesc un lucru important:
𝐩𝐫𝐞𝐯𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐚 𝐨𝐛𝐞𝐳𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐧𝐮 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐟𝐢 𝐩𝐮𝐬𝐚̆ 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐩𝐞 𝐮𝐦𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐯𝐢𝐝𝐮𝐥𝐮𝐢.

Este nevoie de un mediu care să susțină sănătatea, iar acest lucru depinde în mare măsură de deciziile luate la nivel de societate.

În același timp, consider că, în România, o măsură extrem de importantă care ar trebui implementată este decontarea serviciilor de nutriție și dietetică prin sistemul național de asigurări de sănătate.
Integrarea dieteticianului în sistemul de servicii de sănătate decontate reprezintă un pas esențial pentru prevenția și managementul obezității și al bolilor cronice asociate.

𝐀𝐜𝐜𝐞𝐬𝐮𝐥 𝐥𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐢𝐥𝐢𝐞𝐫𝐞 𝐧𝐮𝐭𝐫𝐢𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐭𝐞𝐫𝐚𝐩𝐢𝐞 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐥𝐚̆ 𝐧𝐮𝐭𝐫𝐢𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐧𝐮 𝐚𝐫 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐢𝐞 𝐮𝐧 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐥𝐞𝐠𝐢𝐮, 𝐜𝐢 𝐨 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐨𝐧𝐞𝐧𝐭𝐚̆ 𝐟𝐢𝐫𝐞𝐚𝐬𝐜𝐚̆ 𝐚 𝐬𝐞𝐫𝐯𝐢𝐜𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐬𝐚̆𝐧𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐞. 𝐏𝐫𝐞𝐯𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐚 𝐨𝐛𝐞𝐳𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐨 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐨𝐧𝐬𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐚̆ — 𝐚 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐯𝐢𝐝𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐝𝐚𝐫 𝐬̦𝐢 𝐚 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐬̦𝐢 𝐚 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐫𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐥𝐨𝐫!

27/02/2026

𝐂𝐨𝐧𝐠𝐫𝐞𝐬𝐮𝐥 𝐈𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 „𝐏𝐫𝐞𝐠𝐚̆𝐭𝐢𝐦 𝐯𝐢𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥, 𝐩𝐫𝐨𝐦𝐨𝐯𝐚̂𝐧𝐝 𝐞𝐱𝐜𝐞𝐥𝐞𝐧𝐭̦𝐚!” – 𝐞𝐝𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝐚 𝐗𝐗𝐗𝐕𝐈-𝐚

Participarea la Congresul Internațional organizat de Universitatea „Apollonia” din Iași a reprezentat o experiență academică valoroasă, oferind un cadru propice dialogului interdisciplinar și schimbului de idei între specialități medicale, într-o atmosferă caracterizată prin rigoare științifică și deschidere profesională.

În cadrul secțiunii „Interdisciplinaritate în patologia cardiovasculară”, organizată sub coordonarea doamnei Prof. Univ. Dr. Cătălina Arsenescu-Georgescu, am avut oportunitatea de a susține prezentarea intitulată: „Nutriția în hipertensiunea arterială: între dovezi științifice și practica reală”, abordând rolul intervențiilor nutriționale în managementul hipertensiunii arteriale și impactul acestora asupra riscului cardiovascular global.

Lucrările din cadrul secțiunii au evidențiat încă o dată importanța colaborării interdisciplinare și necesitatea integrării medicinei stilului de viață în abordarea clinică modernă, în beneficiul pacientului și al prevenției cardiovasculare pe termen lung.

Astfel de manifestări academice reafirmă faptul că progresul medical se construiește prin cunoaștere, profesionalism și colaborare autentică între discipline.

𝐍𝐮𝐭𝐫𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝐫𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧𝐞 𝐮𝐧 𝐩𝐢𝐥𝐨𝐧 𝐞𝐬𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐩𝐫𝐞𝐯𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐝𝐢𝐨𝐯𝐚𝐬𝐜𝐮𝐥𝐚𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 𝐚𝐥 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐢𝐧𝐞𝐢 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐫𝐧𝐞 𝐜𝐞𝐧𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐩𝐞 𝐩𝐚𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭.

02/02/2026

𝐂â𝐧𝐝 𝐜𝐫𝐞𝐢𝐞𝐫𝐮𝐥 𝐫ă𝐦â𝐧𝐞 î𝐧 𝐮𝐫𝐦ă: 𝐝𝐞 𝐜𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐜𝐞𝐩ț𝐢𝐚 𝐜𝐨𝐫𝐩𝐨𝐫𝐚𝐥ă 𝐬𝐞 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛ă 𝐦𝐚𝐢 𝐥𝐞𝐧𝐭 𝐝𝐞𝐜â𝐭 𝐠𝐫𝐞𝐮𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚

În procesul scăderii în greutate apare frecvent un fenomen mai puțin discutat: deși corpul își modifică semnificativ dimensiunile, creierul nu percepe imediat aceste schimbări.

Imaginea corporală nu este o simplă reflexie în oglindă. Ea este construită în timp, printr-o integrare complexă între informațiile vizuale, semnalele proprioceptive (felul în care „simțim” corpul din interior) și memoria corporală. După perioade îndelungate de exces ponderal, creierul ajunge să „învețe” un anumit tipar al corpului.
Atunci când greutatea scade, modificările fizice pot fi mai rapide decât capacitatea creierului de a-și actualiza acest tipar. De aceea, chiar și la o greutate optimă:
• ne putem percepe mai mari decât suntem în realitate,
• putem avea senzația că „nu s-a schimbat suficient”,
• pot apărea frustrare, îndoială sau dorința de a continua cu restricții alimentare care nu mai sunt necesare.

Acest fenomen nu are legătură cu stima de sine, ci este un mecanism neurobiologic firesc. Creierul are nevoie de timp, repetiție și confirmări obiective pentru a integra noua realitate corporală.

Morala: uneori, lucrurile nu sunt așa cm le percepe creierul nostru!
De aceea, în procesul de slăbire, este esențial să ne raportăm nu doar la ce „simțim”, ci și la indicatori obiectivi: măsurători, compoziție corporală, analize și starea generală de sănătate.

P.S. Poza este folosită intenționat pentru a atrage atenția și pentru a ne aminti că perspectiva poate schimba complet realitatea. Exact ca în percepția propriului corp.

08/01/2026

Ghidul american de nutriție între controverse și rigoare științifică

Publicarea noului Ghid alimentar pentru populația Statelor Unite (2025–2030) a generat un val important de reacții, de la susținere explicită din partea unor organizații agricole și de industrie alimentară, până la critici ferme din partea cercetătorilor, experților în sănătate publică și organizațiilor profesionale din domeniul nutriției. Discuția depășește simpla listă de recomandări alimentare și atinge o temă mai profundă: relația dintre știință, politici publice și mesajul transmis populației.

Criticile formulate de cercetători precum Christopher Gardner, Marion Nestle, de organizații precum Asociația Americană a Inimii (American Heart Association) și poziția prudentă a Academiei de Nutriție și Dietetică (Academy of Nutrition and Dietetics) arată că ghidul trebuie citit, interpretat și aplicat critic, nu preluat mecanic.

Pentru profesioniștii în nutriție, rolul esențial rămâne acela de filtru științific, adaptând recomandările la contextul clinic, cultural și metabolic al fiecărei populații.

Citiți articolul complet accesând link-ul de mai jos:

https://adinarusu.ro/ghidul-american-de-nutritie-intre-controverse-si-rigoare-stiintifica/

07/01/2026

06/01/2026

Aplicațiile AI și alimentația: între suport informațional și decizii greșite

Ne răspund mereu cu mult calm, empatic, fără să ne judece, folosind un limbaj care ne validează emoțiile... Platformele AI folosesc strategii de comunicare ce ne creează ușor o senzație de discreție și de siguranță, ceea ce duce la creșterea rapidă a încrederii în recomandările primite.

Tot mai multe aplicații și platforme bazate pe inteligență artificială promit diete „personalizate”, meniuri automate sau soluții rapide „perfecte” pentru slăbit și sănătate.
Este însă important să clarificăm unde se termină utilitatea AI și unde încep limitele sale reale în alimentație.

Ce poate face inteligența artificială în alimentație?
✔️ poate oferi informații generale despre alimente;
✔️ poate structura meniuri orientative;
✔️ poate furniza idei de rețete pornind de la ingrediente propuse.

Ce NU poate face AI în alimentație?
❌ nu poate evalua starea de sănătate a unei persoane;
❌ nu ține cont de analize medicale, boli cronice, medicație;
❌ nu înțelege contextul metabolic, hormonal sau digestiv;
❌ nu evaluează comportamentul alimentar, relația cu mâncarea, istoricul dietelor;
❌ nu monitorizează și nu ajustează intervenția nutrițională în timp.

De ce este riscant să folosim AI ca unic ghid alimentar?
➡️ poate genera recomandări nepotrivite pentru persoane cu patologii preexistente;
➡️ poate duce la carențe nutriționale sau dezechilibre metabolice
➡️ poate favoriza pierderea masei musculare;
➡️ poate crește confuzia și anxietatea legată de mâncare.

Așadar, inteligența artificială poate susține munca specialistului, dar nu îl înlocuiește.

09/12/2025

⭐ De ce scade motivația chiar și după ce începem să slăbim și ne simțim mai bine?

Observ frecvent în practică faptul că, la început, oamenii sunt disciplinați și motivați, încep să obțină rezultate, se simt mai bine… și exact atunci motivația scade.
Și, deși pare de neînțeles, acest lucru este absolut normal! Nu ține de „lipsa voinței”, ci de modul în care funcționează creierul și corpul nostru.

𝟏. 𝐈𝐥𝐮𝐳𝐢𝐚 𝐜𝐚̆ „𝐩𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦𝐚 𝐬-𝐚 𝐫𝐞𝐳𝐨𝐥𝐯𝐚𝐭”
Primele kilograme pierdute aduc deja beneficii: ne mișcăm mai ușor, dormim mai bine, hainele ne vin mai bine, respirația e mai ușoară.
Creierul interpretează toate aceste semne ca și cm obiectivul a fost atins suficient.
Presiunea internă scade, iar controlul asupra alegerilor alimentare se diminuează.

𝟐. 𝐑𝐞𝐝𝐮𝐜𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐭𝐞𝐧𝐬𝐢𝐮𝐧𝐢𝐢 𝐞𝐦𝐨𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐝𝐞𝐜𝐥𝐚𝐧𝐬̦𝐚𝐭 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛𝐚𝐫𝐞𝐚
Majoritatea oamenilor pornesc un proces de slăbire după un moment de disconfort: nemulțumire, rușine, frustrare, o poză în care nu se regăsesc, o haină care nu se mai potrivește.
După ce situația se îmbunătățește, dispare și „combustibilul emoțional” inițial.
Motivația de început nu se mai susține de la sine.

𝟑. 𝐄𝐟𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐩𝐬𝐢𝐡𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜 𝐧𝐮𝐦𝐢𝐭 „𝐆𝐨𝐚𝐥 𝐠𝐫𝐚𝐝𝐢𝐞𝐧𝐭 𝐞𝐟𝐟𝐞𝐜𝐭”
Când ținta pare mai aproape, efortul scade automat. Este un fenomen studiat în psihologie: cu cât percepem că suntem mai aproape de obiectiv, cu atât creierul reduce intensitatea comportamentelor.
Așa se explică de ce, paradoxal, devenim mai relaxați chiar când ne apropiem de reușită.

𝟒. 𝐂𝐨𝐦𝐩𝐞𝐧𝐬𝐚𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐦𝐨𝐫𝐚𝐥𝐞 („𝐦𝐨𝐫𝐚𝐥 𝐥𝐢𝐜𝐞𝐧𝐬𝐢𝐧𝐠”)
După o perioadă de reguli stricte, alegeri bune și disciplină, creierul ne spune:
„Am fost cuminte, merit o pauză.”
„Deja am slăbit, pot să mă relaxez puțin.”
Această auto-recompensare este un mecanism natural, dar sabotează progresul dacă nu este bine gestionată.

𝟓. 𝐎𝐛𝐨𝐬𝐞𝐚𝐥𝐚 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚𝐜𝐮𝐦𝐮𝐥𝐚𝐭𝐚̆
Autocontrolul consumă energie mentală. Sute de decizii zilnice legate de mâncare, planificare și limite duc, în timp, la o formă de „epuizare a voinței”.
După câteva săptămâni de efort, este firesc să simțim nevoia de o pauză.

𝟔. 𝐑𝐞𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐧𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐜𝐨𝐫𝐩𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐡𝐨𝐦𝐞𝐨𝐬𝐭𝐚𝐳𝐢𝐞
Organismul percepe deficitul caloric ca pe un stres.
După ce greutatea începe să scadă, corpul nu mai resimte presiunea biologică a deficitului caloric, trimite semnale că „pericolul a trecut” și relaxează din contra-măsurile care ne susțineau la început.
Rezultatul? Mai puțină presiune biologică pentru schimbare → scădere a motivației.

𝟕. 𝐋𝐢𝐩𝐬𝐚 𝐮𝐧𝐮𝐢 𝐨𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯 𝐬𝐞𝐜𝐮𝐧𝐝𝐚𝐫 𝐬𝐚𝐮 𝐚 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐢𝐝𝐞𝐧𝐭𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢 𝐧𝐨𝐢
După primele 3–7 kg pierdute apare întrebarea:
„Și acum ce fac?”
Dacă nu există:
✔ un obiectiv pe termen lung
✔ o identitate nouă („sunt o persoană activă / care are grijă de sănătate”)
✔ un plan pentru menținere
atunci comportamentele se întorc treptat la vechile obiceiuri, iar motivația se dizolvă.

𝐀𝐬̦𝐚𝐝𝐚𝐫, 𝐬𝐜𝐚̆𝐝𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐨𝐭𝐢𝐯𝐚𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐝𝐮𝐩𝐚̆ 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐫𝐞𝐳𝐮𝐥𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐞𝐬̦𝐞𝐜. 𝐄𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐟𝐞𝐧𝐨𝐦𝐞𝐧 𝐧𝐨𝐫𝐦𝐚𝐥, 𝐩𝐫𝐞𝐯𝐢𝐳𝐢𝐛𝐢𝐥, 𝐞𝐱𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚𝐭 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐛𝐢𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐬̦𝐢 𝐩𝐬𝐢𝐡𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞.

Pentru un proces real de schimbare nu este suficient un regim temporar. Este nevoie de:
✔ recalibrare a obiectivelor
✔ strategie de menținere
✔ flexibilitate
✔ varietate alimentară
✔ sprijin emoțional
✔ educație nutrițională
✔ un specialist care să ne ghideze dincolo de primele kilograme pierdute.

Schimbarea adevărată începe, de fapt, după ce obținem primele rezultate.

Mai multe despre acest subiect discutăm la conferința din 13 decembrie!
https://adinarusu.ro/product/eveniment-de-la-teorie-la-farfurie-cum-transformam-intentiile-in-obiceiuri-alimentare-sanatoase/

08/12/2025

Microbiota intestinală este un adevărat „laborator metabolic” care funcționează 24 de ore din 24 și contribuie la funcții vitale ale corpului. Acest ecosistem în miniatură nu ne influențează doar digestia sau tranzitul intestinal, așa cm obișnuim să credem. Ci ne poate influența chiar și comportamentul alimentar, transmițându-i creierului să ceară dulce, sărat sau chiar grăsimi!
Mai multe despre acest subiect și alte teme interesante vom discuta la evenimentul de 13 decembrie!
https://adinarusu.ro/product/eveniment-de-la-teorie-la-farfurie-cum-transformam-intentiile-in-obiceiuri-alimentare-sanatoase/

08/12/2025

Ultimele zile de înscriere!
Nu rata evenimentul „De la teorie la farfurie – Cum transformăm intențiile în obiceiuri alimentare sănătoase”, pe 13 decembrie.

Pornește în noul an cu claritate, structură și un plan realist pentru un stil de viață sănătos.

Ce vei afla:
* Cum funcționează mecanismele foamei și sațietății
* Pașii concreți pentru corectarea alimentației
* Ce ne sabotează fără să realizăm
* Rolul microbiotei în controlul apetitului

👉 Înscrie-te acum! Locurile sunt limitate.

📅 13 decembrie 2025 | 10:30-13:30 | 📍 Iași ⏰ Durată: 3 ore 👩‍🏫 Cu: Adina Rusu, dietetician autorizat Știm cu toții ce ar trebui să mâncăm ca să fim mai sănătoși. Dar între „a ști” și „a face” se află un spațiu plin de provocări, tentații și emoții. Evenime...

06/12/2025

🎄 Ce se întâmplă în corpul nostru în perioada sărbătorilor? Un studiu românesc din 2025 ne dă răspunsul.

Un studiu prospectiv, longitudinal, realizat în România și publicat în 2025 de o echipă de cercetători români, a analizat modificările compoziției corporale a adulților în perioada cuprinsă între începutul lunii decembrie și începutul lunii ianuarie.

🔍 Ce au descoperit?

📌 În doar câteva săptămâni, participanții au acumulat în medie:
• 1,15 kg în greutate;
• 0,55 kg masă grasă;
• creștere semnificativă a grăsimii viscerale;
• circumferințe mai mari ale taliei și indici de obezitate abdominală crescuți.

📌 Important:
➡️ Nu au crescut masa musculară sau apa corporală.
Greutatea câștigată este aproape în totalitate grăsime, nu mușchi.

📌 Legătura cea mai puternică:
➡️ Cu cât cineva acumulează mai multă grăsime totală, cu atât crește mai mult grăsimea viscerală – exact tipul de grăsime care influențează riscul cardiometabolic.

❗Ce aduce nou acest studiu?

Dacă multe studii internaționale arătau creșteri de 0,5–1 kg în perioada sărbătorilor, acest studiu demonstrează cu măsurători precise că:
🔔 Greutatea acumulată de Crăciun este, practic, creștere de grăsime – inclusiv viscerală.
Aceasta nu reprezintă doar „câteva sute de grame”, ci o modificare reală în compoziția corporală, cu impact metabolic.
Este unul dintre puținele studii europene (și singurul românesc) care a măsurat direct grăsimea viscerală înainte și după sărbători.

⚠️ De ce este periculoasă grăsimea viscerală?

Grăsimea viscerală este localizată în jurul organelor abdominale și este asociată cu:
• risc crescut de diabet de tip 2;
• rezistență la insulină;
• dislipidemie (trigliceride crescute, LDL aterogen);
• inflamație sistemică;
• risc mai mare de boli cardiovasculare;
• risc mai mare de hipertensiune.

➡️ Practic, este cel mai activ și cel mai problematic tip de grăsime.

🛡️ Cum putem preveni acumularea grăsimii viscerale în perioada sărbătorilor?

Studiul arată clar că persoanele cu comportament alimentar mai sănătos de sărbători au avut creșteri mult mai mici ale grăsimii viscerale.

Recomandări practice:
✔️ 1. Porții moderate la mesele festive
Nu excese zilnice timp de 2–3 săptămâni.

✔️ 2. Mese mai devreme, nu foarte târziu în noapte
Mesele bogate, luate târziu, cresc încărcarea metabolică.

✔️ 3. Mențineți mișcarea zilnică (10.000 pași, plimbări lungi)
Activitatea fizică reduce acumularea de grăsime abdominală.

✔️ 4. Evitați combinațiile foarte bogate: grăsime + zahăr + alcool
Sunt exact mixurile care stimulează depunerea de grăsime viscerală.

✔️ 5. Auto-monitorizare simplă
Cântărire de 2–3 ori pe săptămână și atenție la talie.