Nutritie

Nutritie "E dreptul tău din naștere să trăiești sănătos!"

Vitaminele – fundamentul funcționării corpuluiVitaminele sunt micronutrienți esențiali. Nu produc energie (calorii), dar...
20/02/2026

Vitaminele – fundamentul funcționării corpului

Vitaminele sunt micronutrienți esențiali. Nu produc energie (calorii), dar fără ele metabolismul pur și simplu nu funcționează corect.

Ele participă la:
• producerea energiei
• reglarea sistemului nervos
• imunitate
• echilibru hormonal
• sănătatea pielii, părului și unghiilor
• procesele de detoxifiere

Le putem împărți în două mari categorii:

Vitamine hidrosolubile (solubile în apă)
Nu se stochează în cantități mari în corp, deci trebuie consumate constant.

Complexul B (B1, B2, B3, B5, B6, B7, B9, B12)
• metabolism energetic
• sistem nervos
• stres și reglare emoțională
• formarea globulelor roșii

Surse: carne, ouă, lactate, leguminoase, cereale integrale, verdețuri.

Vitamina C
• imunitate
• sinteza colagenului
• antioxidant puternic
• absorbția fierului

Surse: citrice, ardei, kiwi, broccoli.

Vitamine liposolubile (solubile în grăsimi)
Se stochează în ficat și țesut adipos. Absorbția lor necesită grăsimi alimentare.

Vitamina A
• vedere
• sănătatea pielii
• imunitate

Surse: ficat, ouă, lactate, morcovi, dovleac.

Vitamina D
• reglare hormonală
• absorbția calciului
• imunitate
• stare de spirit

Surse: expunere la soare, pește gras, ouă.
Deficitul este frecvent, inclusiv în România.

Vitamina E
• antioxidant
• protecție celulară

Surse: nuci, semințe, uleiuri presate la rece.

Vitamina K
• coagularea sângelui
• sănătatea osoasă

Surse: verdețuri (spanac, kale), broccoli.

Suplimentare – da sau nu?

Ideal, vitaminele vin din alimentație.

Suplimentarea este utilă:
• în deficite confirmate prin analize
• în sarcină (acid folic)
• la persoane cu restricții alimentare
• în caz de absorbție deficitară
• pentru vitamina D, sezonier

Suplimentarea „preventivă” fără analize nu este mereu optimă – mai ales la vitaminele liposolubile (A, D, E, K), unde excesul poate deveni toxic.

Suplimentarea nu se face la întâmplare.
Alege să o faci ghidat, cu recomandare medicală sau avizul unui specialist — nu pe baza reclamelor sau a sfaturilor din auzite.

Piramida 2026 nu este despre a mânca mai bine.Este despre a trăi mai bine în corpul tău.Am început de jos.Nu cu mâncarea...
19/02/2026

Piramida 2026 nu este despre a mânca mai bine.
Este despre a trăi mai bine în corpul tău.

Am început de jos.
Nu cu mâncarea.
Ci cu siguranța.

Cu somnul.
Cu ritmul.
Cu un corp care nu mai e în alertă.

Apoi am vorbit despre apă.
Despre susținere.
Despre lucruri simple, dar ignorate mult timp.

Abia după aceea a apărut mâncarea de bază.
Nu ca regulă.
Ci ca hrană zilnică, calmă, suficientă.

Proteinele au venit ca sprijin, nu ca soluție miraculoasă.
Iar la final… am lăsat loc pentru viață.
Pentru plăcere.
Pentru ocazional.
Pentru uman.

Ce ne învață, de fapt, Piramida 2026?

Că nu corpul trebuie controlat.
Ci mediul în care trăiește.

Că nu perfecțiunea aduce echilibru.
Ci reglarea.

Că un corp care se simte în siguranță:
• știe când îi e foame
• știe când s-a săturat
• știe să se întoarcă singur la echilibru

Nu mâncarea a fost problema.
Ci lipsa de siguranță din corp.

Piramida 2026 nu îți spune ce să faci.
Îți arată ordinea.
Iar ordinea schimbă tot.

Încheiere

În 2026, nu mâncăm din frică.
Nu mâncăm din obsesie.
Nu mâncăm ca să reparăm ceva stricat.

Mâncăm în ritm.
În siguranță.
În relație cu corpul nostru.

Și asta…
este adevărata evoluție!

PRIORITATEA 5 (2026)Alimentele ocazionale – plăcere, nu bazăÎn 2026, alimentele ocazionale nu mai sunt problema.Problema...
18/02/2026

PRIORITATEA 5 (2026)

Alimentele ocazionale – plăcere, nu bază

În 2026, alimentele ocazionale nu mai sunt problema.
Problema a fost contextul în care le-am consumat.

Ce intră în categoria „ocazional”?
• dulciuri
• produse ultraprocesate
• alcool
• alimente consumate mai mult pentru plăcere decât pentru nutrienți

Diferența-cheie:
nu sunt zilnice, dar nici interzise.

De ce sunt pe ultimul nivel?
Nu pentru că sunt „rele”,
ci pentru că nu susțin reglarea.

Un corp:
• neregulat
• obosit
• stresat
va folosi alimentele ocazionale ca strategie de supraviețuire, nu ca plăcere.

Cum arată relația sănătoasă cu ocazionalul?
• mâncat conștient
• fără vină
• fără compensări
• fără „de luni revin”

Ocazionalul trăit cu vină devine stres.

Ocazionalul trăit cu liniște nu dereglează.

Rolul controlului (aici se vede cel mai clar)
În vechile paradigme:
• „dacă mănânc asta, am stricat tot”

În 2026:
• „un corp reglat se autoreglează”

Controlul dispare natural, nu forțat,
când primele 4 priorități sunt respectate.

Ce ne arată Prioritatea 5 despre corp?
Că:
• nu are nevoie de perfecțiune
• nu cere rigiditate
• știe să se echilibreze

Corpul nu vrea să fie „ținut în frâu”.
Vrea să fie susținut.

Nu tot ce mănânci trebuie să te vindece.
Uneori, mâncarea are voie doar să-ți fie bine.

PRIORITATEA 4 (2026)Proteinele de calitate – susținere și refacereÎn 2026, proteinele nu sunt „mai importante” decât res...
17/02/2026

PRIORITATEA 4 (2026)

Proteinele de calitate – susținere și refacere

În 2026, proteinele nu sunt „mai importante” decât restul.
Sunt importante la momentul potrivit, în cantitatea potrivită.

Ce sunt proteinele de calitate?
Nu doar „cât”, ci cm sunt alese și tolerate.

Surse:
• pește
• carne
• ouă
• lactate fermentate (dacă sunt tolerate)

Calitatea înseamnă:
• digestibilitate
• proveniență
• compatibilitate cu corpul tău

Rolul real al proteinelor
Proteinele:
• susțin masa musculară
• ajută la refacere
• contribuie la sațietate
• susțin imunitatea

Nu sunt combustibil primar.
Sunt material de construcție.

De ce NU sunt mai jos în piramidă?
Pentru că:
• excesul solicită digestia
• poate amplifica inflamația
• poate crea rigiditate alimentară

Un corp deja stresat nu procesează bine excesul proteic.

Cum arată proteinele în ritm 2026?
• distribuite pe parcursul zilei
• asociate cu legume și grăsimi
• fără „compensări” sau forțări

Proteina nu corectează:
• lipsa de somn
• stresul
• deshidratarea

Relația cu controlul
În trecut:
• „mai multă proteină = mai bine”
În 2026:
• „suficientă proteină, într-un corp reglat”

Când corpul este în siguranță:
• sațietatea apare natural
• nu e nevoie de strategii agresive

Proteinele răspund la:
„Este corpul meu susținut și refăcut?”
Dacă baza (prioritățile 1–3) lipsește,
proteina devine ”o cârjă”, nu o soluție.

Proteina nu este soluția pentru un corp obosit.
Reglarea este.

PRIORITATEA 3 (2026)Alimentele de bază – hrănire zilnicăAbia acum vorbim despre ce mâncăm,după ce corpul este:• reglat (...
16/02/2026

PRIORITATEA 3 (2026)

Alimentele de bază – hrănire zilnică

Abia acum vorbim despre ce mâncăm,
după ce corpul este:
• reglat (Prioritatea 1)
• susținut (Prioritatea 2)

Alimentele de bază nu sunt „perfecte”.
Sunt suficient de bune, constant.

1. LEGUME – prioritatea din farfurie
• crude și gătite
• variate, sezoniere
• ușor digerabile pentru tine

Rol:
• fibre
• micronutrienți
• susținere digestivă

Nu cantitatea maximă contează,
ci diversitatea și toleranța.

2. FRUCTE – energie și reglare
• adaptate contextului metabolic
• consumate fără frică
• preferabil între mese
• de sezon

Rol:
• vitamine
• glucoză naturală
• susținerea sistemului nervos

Fructele nu „îngrașă”.
Dezechilibrul o face.

3. CEREALE INTEGRALE & LEGUMINOASE – stabilitate
• orez integral, hrișcă, quinoa
• linte, năut, fasole (după toleranță)

Rol:
• energie constantă
• sațietate
• stabilitate metabolică

În 2026:
• nu sunt impuse
• nu sunt eliminate automat
• sunt adaptate corpului.

4. GRĂSIMI SĂNĂTOASE – suport hormonal
• ulei de măsline
• avocado
• nuci, semințe

Rol:
• absorbția vitaminelor
• sațietate
• echilibru hormonal

Grăsimea nu este inamic.
Excesul fără reglare este problema.

Ce NU sunt alimentele de bază?
• nu sunt reguli stricte
• nu sunt liste „permise/interzise”
• nu sunt un instrument de control

Sunt structura care calmează corpul,
nu care îl tensionează.

Alimentele de bază răspund la:
„Este corpul meu hrănit constant, fără stres?”

Când răspunsul este da:
• poftele scad
• deciziile se simplifică
• mâncarea își pierde dramatismul

Nu mâncăm „corect” ca să controlăm corpul.
Mâncăm constant ca să-l liniștim.

PRIORITATEA 2 (2026)Hidratarea – suportul tuturor proceselorDupă ce corpul este reglat (somn, stres, ritm),următorul pas...
15/02/2026

PRIORITATEA 2 (2026)

Hidratarea – suportul tuturor proceselor

După ce corpul este reglat (somn, stres, ritm),
următorul pas este să fie susținut.

Hidratarea nu este un detaliu.
Este mediul în care funcționează tot metabolismul.

Ce înseamnă hidratare reală?
Nu „bea mai multă apă” mecanic.
Ci apă suficientă, distribuită pe parcursul zilei.

Include:
• apă simplă
• ceaiuri
• supe clare

Nu include:
• cafea în exces
• băuturi zaharoase
• alcool (deshidratant)

De ce este Prioritatea 2?
Pentru că deshidratarea se confundă cu foamea.

Un corp deshidratat:
• cere mâncare rapidă
• cere dulce
• se simte obosit
• digeră mai greu

Multe „pofte” sunt, de fapt, sete mascată.

Hidratarea și digestia
Apa:
• activează sucurile digestive
• ajută tranzitul
• previne constipația
• reduce balonarea (când este distribuită corect)

Digestia fără apă este efort, nu proces natural.

Hidratarea și greutatea
Când corpul este hidratat:
• foamea devine mai clară
• sațietatea apare la timp
• metabolismul este mai eficient

Hidratarea nu „slăbește”,
dar permite corpului să funcționeze normal.

Cum arată hidratarea în ritm 2026?
• un pahar dimineața, înainte de agitație
• constant, între mese
• mai puțin seara târziu
• adaptată temperaturii, mișcării, stresului

Nu forțată.
Nu competiție.
Sprijin.

Un corp reglat are nevoie de un mediu hidratat
ca să poată primi și procesa mâncarea.

De aceea hidratarea vine:
• după reglare
• înainte de optimizare alimentară

PRIORITATEA 1 (2026)Reglarea corpului – înainte de mâncareÎn 2026, prima prioritate NU este ce mănânci,ci starea în care...
14/02/2026

PRIORITATEA 1 (2026)

Reglarea corpului – înainte de mâncare

În 2026, prima prioritate NU este ce mănânci,
ci starea în care se află corpul când mănânci.
Reglarea corpului înseamnă ca sistemele tale de bază să nu fie în alertă, ci în siguranță.

1. SOMNUL – fundația biologică
Ce înseamnă, concret, somn suficient:
• 7–9 ore, dar mai important: regulat
• adormire fără epuizare extremă
• trezire fără alarmă internă (inimă accelerată, anxietate)
Somnul nu este pauză.
Este momentul în care:
• hormonii se calibrează
• foamea se reglează
• inflamația scade
Un corp privat de somn:
• va cere zahăr
• va stoca mai ușor
• va interpreta dieta ca stres

2. STRESUL – semnalul ignorat prea mult timp
În 2026, stresul nu mai este „normal”.
Este informație.
Stres cronic înseamnă:
• digestie slabă
• foame haotică
• poftă de control
• incapacitatea de a slăbi, chiar „mâncând corect”
Corpul stresat nu arde.
Corpul stresat se apără.
Reglarea nu înseamnă eliminarea stresului, ci:
• pauze reale
• ritm mai lent în anumite momente ale zilei
• ieșirea din urgență continuă

3. RITMUL BIOLOGIC – ordinea internă
Ritmul înseamnă:
• ore relativ constante de masă
• alternanță efort–odihnă
• zi/noapte respectate biologic, nu doar social
Corpul funcționează pe predictibilitate.
Haosul zilnic = semnal de pericol.
Când ritmul este respectat:
• digestia se îmbunătățește
• foamea devine mai clară
• nevoia de control scade natural

4. RELAȚIA CU MÂNCAREA – fără luptă
În 2026, relația cu mâncarea este parte din fiziologie, nu doar psihologie.
Reglare înseamnă:
• mănânci fără grabă
• fără vină
• fără frică
Un corp care mănâncă sub presiune:
• nu digeră bine
• nu simte sațietatea
• nu are încredere

5. CE SE ÎNTÂMPLĂ CU CONTROLUL?
Controlul nu este „rău”.
A fost o strategie de supraviețuire.
În 2026:
• nu îl forțăm să dispară
• îl relaxăm, pe măsură ce corpul se simte în siguranță
Când corpul e reglat:
• controlul devine inutil
• deciziile alimentare devin naturale

Reglarea corpului răspunde la o singură întrebare:
„Este corpul meu într-o stare în care poate primi mâncare?”
Dacă răspunsul este nu,
nicio dietă nu va funcționa sustenabil.

Nu mâncarea ne-a lipsit.
Ci siguranța în corp.

De aceea, în 2026:
• începem cu somnul
• continuăm cu ritmul
• reducem lupta
• și abia apoi vorbim despre alimente

CATEGORIILE ALIMENTARE ÎN 2026(și cm sunt prioritizate)Diferența majoră față de trecut:prioritatea nu mai este cantitat...
13/02/2026

CATEGORIILE ALIMENTARE ÎN 2026
(și cm sunt prioritizate)

Diferența majoră față de trecut:
prioritatea nu mai este cantitatea sau categoria în sine, ci rolul ei pentru reglarea corpului.

PRIORITATEA 1 – BAZA (fundamentul)
Nu este mâncarea!
Baza piramidei 2026 este contextul în care mănânci:
• somn suficient și regulat
• gestionarea stresului
• ritm zilnic relativ constant
• relație calmă cu mâncarea
Fără această bază:
• digestia scade
• foamea se dereglează
• alegerile alimentare devin reactive
Rol: face corpul capabil să folosească mâncarea.

PRIORITATEA 2 – HIDRATAREA
• apă
• ceaiuri
• supe simple
Este separată de mâncare pentru că:
• deshidratarea mimează foamea
• influențează energia, digestia, tranzitul
Rol: susține toate procesele metabolice.

PRIORITATEA 3 – ALIMENTE DE BAZĂ (zilnic)
Aceasta este baza alimentară propriu-zisă:
• legume (prioritare)
• fructe (adaptate contextului)
• cereale integrale / leguminoase (după toleranță)
• grăsimi sănătoase
Accentul este pe:
• diversitate
• sezonalitate
• digestibilitate
Rol: furnizează micronutrienți, fibre, stabilitate metabolică.

PRIORITATEA 4 – PROTEINE DE CALITATE (regulat)
• pește
• carne
• ouă
• lactate fermentate (dacă sunt tolerate)
• proteine vegetale
Rol: susțin masa musculară, sațietatea, refacerea întregului organism.

PRIORITATEA 5 – ALIMENTE OCAZIONALE
• dulciuri
• alimente ultraprocesate
• alcool
Diferența-cheie față de 1990:
• nu sunt interzise
• nu sunt demonizate
• nu definesc valoarea persoanei
Rol: plăcere, socializare, cultură — nu bază zilnică.

Nu mâncarea este prima prioritate.
Ci capacitatea corpului de a o primi.

De aceea piramida 2026 nu începe cu „ce să mănânci”,
spune cm trăiești înainte de a mânca.

Corpul nu a fost niciodată problema!Înainte să existe piramida alimentară,nu exista ideea de control.În anii ’40–’50, me...
12/02/2026

Corpul nu a fost niciodată problema!

Înainte să existe piramida alimentară,
nu exista ideea de control.

În anii ’40–’50, mesajul era simplu:
hrănește corpul.
Pentru că lumea ieșea din război,
iar problema era lipsa, nu excesul.

În anii ’70–’80, mesajul s-a schimbat:
previne boala.
Au apărut recomandări, limite, reguli.
Nu pentru că oamenii greșeau,
ci pentru că realitatea se schimba.

În 1992 a apărut piramida alimentară.
Un desen simplu, creat ca să educe milioane de oameni.
Nu ca să pedepsească corpul.
Nu ca să creeze vină.
Doar ca să aducă ordine.

Abia mai târziu, când regulile au devenit rigide,
am început să credem că dacă nu funcționează,
noi suntem problema.
Dar adevărul este altul.

Corpul a răspuns mereu exact cm a știut:
• la lipsă → a economisit
• la stres → s-a apărat
• la control → a rezistat

Nu a fost rebeliune.
A fost biologie.

Astăzi, în 2026, începem să înțelegem:
nu e nevoie de mai mult control,
ci de mai multă siguranță.

Somn.
Ritm.
Mai puțină luptă.
Mai mult respect pentru limitele reale.

Nu pentru că înainte am greșit.
Ci pentru că acum știm mai mult.

În 2026 începem, în sfârșit, să ne oprim.
Și să ascultăm.

Somnul nu mai e un lux.
Este momentul în care corpul respiră din nou.

Stresul nu mai e „normal”.
Este un semn că ceva are nevoie de grijă.

Nu ne mai luptăm cu foamea.
Nu ne mai pedepsim prin mișcare.
Nu ne mai ținem în frâu ca să „funcționăm”.

În 2026 învățăm ceva simplu și greu de acceptat:
corpul nu ne-a fost niciodată dușman.

Controlul a fost frică.
Și frica a fost protecție.

Acum putem lăsa jos armele.
Pentru că un corp care se simte în siguranță
nu mai cere control.
Nu mai strigă.
Nu mai rezistă.
Doar cooperează.

Și poate, pentru prima dată,
nu mai trebuie să devenim „mai buni”.
Doar mai blânzi.

Ziua 21 – IntegrareaCe rămâne după control?Integrarea nu înseamnă că nu vei mai controla niciodată.Înseamnă că nu vei ma...
11/02/2026

Ziua 21 – Integrarea

Ce rămâne după control?

Integrarea nu înseamnă că nu vei mai controla niciodată.
Înseamnă că nu vei mai fi condus(ă) de control.

După 21 de zile de observare, pauză, acceptare, flexibilitate, blândețe și sprijin, începe să se contureze ceva nou:
• mai mult spațiu interior
• mai puțină grabă
• mai multă încredere
• mai multă prezență

👉 Controlul nu dispare.
👉 Se retrage din poziția de comandă.

Ce rămâne când controlul se domolește?

🔹 Claritatea
Nu mai reacționezi din frică, ci alegi din înțelegere.
Vezi mai limpede ce depinde de tine și ce nu.

🔹 Încrederea
În tine.
În capacitatea ta de a face față.
În viață, chiar și când nu e perfectă.

🔹 Calm interior
Nu pentru că totul este sub control,
ci pentru că tu ești mai reglat(ă).

🔹 Relații mai curate
Mai puțină presiune.
Mai puțină corectare.
Mai mult spațiu pentru ceilalți.

🔹 Flexibilitate
Poți ajusta fără să te rupi.
Poți greși fără să te prăbușești.
Poți lăsa fără să pierzi.

Controlul era o strategie.
Integrarea este o stare.

👉 Nu mai ai nevoie să te aperi de viață.
👉 Poți să fii în relație cu ea.

Exercițiu practic – Ziua 21

Ce iau cu mine?
Răspunde în jurnal, fără grabă:
1. Ce am învățat despre mine?
2. Ce semnal al controlului recunosc acum mai repede?
3. Ce aleg diferit de acum înainte?
Apoi scrie o propoziție de integrare:

„De acum, aleg să __________ în loc de control.”

Întrebări de autoobservare:
• Ce s-a schimbat în mine?
• Unde sunt mai blând(ă)?
• Unde am mai multă încredere?

Nu controlul te-a ținut în viață.
Ci capacitatea ta de a te adapta.

Controlul a fost un pod.
Nu o destinație.

Ziua 20 – SprijinulA nu face totul singur!Nevoia de control este adesea legată de convingerile:„Dacă nu fac eu, nu se fa...
10/02/2026

Ziua 20 – Sprijinul

A nu face totul singur!

Nevoia de control este adesea legată de convingerile:
„Dacă nu fac eu, nu se face.”
„Dacă mă bazez pe alții, risc.”

Aceste convingeri apar, de multe ori, din experiențe în care:
• nu ai fost susținut(ă)
• a trebuit să te descurci singur(ă)
• ai învățat că sprijinul nu e sigur

👉 Controlul devine o strategie de supraviețuire, nu o alegere.

Sprijinul este opusul controlului excesiv.
Nu pentru că renunți la responsabilitate,
ci pentru că nu mai porți totul singur.

De ce este greu să ceri sprijin?
• teama de a părea slab(ă)
• frica de a fi o povară
• neîncrederea că vei fi înțeles/înțeleasă
• obișnuința de a face totul singur(ă)

👉 A cere sprijin nu înseamnă că nu poți.
👉 Înseamnă că nu mai vrei să te epuizezi.

Cum arată lipsa sprijinului?
• faci prea mult
• nu delegi emoțional (doar funcțional)
• te simți singur(ă) chiar și printre oameni
• controlul crește odată cu oboseala

Exemplu:
Spui „e ok” când, de fapt, nu este.

Cum arată sprijinul sănătos?
• spui ce ai nevoie
• accepți ajutor fără vinovăție
• împarți responsabilitatea emoțională
• te lași văzut(ă)

Exemplu:
„Am nevoie de ajutor.”
„Nu pot singur(ă) acum.”
„Poți fi aici cu mine?”

A face totul singur(ă) nu este forță.
Este adaptare la lipsa de sprijin.

Sprijinul real creează:
• siguranță
• calm
• reducerea controlului

👉 Când nu mai ești singur(ă), controlul nu mai e necesar.

Exercițiu practic – Ziua 20

Un pas mic spre sprijin
Alege azi un lucru mic:
• să ceri ajutor
• să spui ce simți
• să recunoști că îți este greu
Nu explica excesiv.
Nu justifica.
Doar observă:
• ce se întâmplă în corp
• ce frică apare
• ce se relaxează după

Întrebări de autoobservare:
• Unde insist să fac totul singur(ă)?
• Ce cred că s-ar întâmpla dacă aș cere sprijin?
• Cui i-aș putea spune azi „am nevoie de tine”?

Nu ai fost făcut(ă) să duci totul singur(ă).
Ai fost făcut(ă) pentru relație.

Sprijinul nu te slăbește.
Te reglează!

Ziua 19 – FlexibilitateaOpusul controlului rigid!Controlul rigid spune:• „Așa trebuie.”• „Altfel nu e bine.”• „Nu pot ac...
09/02/2026

Ziua 19 – Flexibilitatea

Opusul controlului rigid!

Controlul rigid spune:
• „Așa trebuie.”
• „Altfel nu e bine.”
• „Nu pot accepta schimbarea.”

Flexibilitatea spune:
• „Pot ajusta.”
• „Există mai multe variante.”
• „Pot face față chiar dacă lucrurile se schimbă.”

👉 Flexibilitatea nu înseamnă lipsă de direcție.
👉 Înseamnă capacitatea de a te adapta fără să te rupi pe dinăuntru.

Controlul rigid apare când siguranța este fragilă.
Flexibilitatea apare când există încredere internă.

Cum arată controlul rigid?
• rezistență la schimbare
• iritare când planurile se modifică
• nevoie de reguli stricte
• dificultate de a accepta ritmul altora
• senzația că „dacă nu e ca mine, e greșit”

Exemplu:
Te enervezi rapid când cineva schimbă planul stabilit.

Cum arată flexibilitatea?
• adaptare fără dramă
• capacitatea de a schimba direcția
• toleranță la imprevizibil
• curiozitate în loc de rigiditate
• calm în fața schimbării

Exemplu:
Planul se schimbă → respiri → ajustezi → continui.

Diferența-cheie:

Rigiditatea strânge.
Flexibilitatea respiră.

Rigiditatea menține controlul.
Flexibilitatea îl dizolvă.

Viața este imprevizibilă.
Rigiditatea încearcă să o forțeze.
Flexibilitatea colaborează cu ea.

👉 Cu cât ești mai flexibil(ă),
cu atât ai nevoie de mai puțin control.

Exercițiu practic – Ziua 19

Exercițiul „Pot și altfel”
Alege azi:
• o situație mică
• unde de obicei vrei control
Și spune-ți în gând:
„Pot și altfel.”
Lasă lucrurile să se desfășoare diferit:
• alt ritm
• altă variantă
• alt rezultat
Observă ce se întâmplă în corp.

Întrebări de autoobservare
• Unde sunt cel/cea mai rigid(ă)?
• Ce mi-e teamă că se va întâmpla dacă devin flexibil(ă)?
• Ce se relaxează în mine când nu mai insist?

Flexibilitatea nu te face slab(ă).
Te face adaptabil(ă).

Iar adaptabilitatea este una dintre cele mai mari forme de siguranță.

Address

Mangalia
905500

Opening Hours

Monday 10:00 - 16:00
Tuesday 10:00 - 16:00
Wednesday 10:00 - 16:00
Thursday 10:00 - 16:00

Telephone

+40724062157

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Nutritie posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Nutritie:

Share

Share on Facebook Share on Twitter Share on LinkedIn
Share on Pinterest Share on Reddit Share via Email
Share on WhatsApp Share on Instagram Share on Telegram