What are the opening hours?

Monday 10:00 - 16:00 Tuesday 10:00 - 16:00 Wednesday 10:00 - 16:00 Thursday 10:00 - 16:00

https://www.facebook.com/109834069348381/

Nutritie, Mangalia (2026)

28/01/2026

Ziua 8 – Controlul inconștient

Nu tot controlul este conștient.
De fapt, cea mai mare parte a controlului este automată.

Controlul inconștient apare atunci când:
• nu apuci să alegi
• nu apuci să gândești
• reacția apare „din reflex”
Este un tipar învățat, nu o decizie.

El se formează în timp, din experiențe repetate în care:
• ai simțit nesiguranță
• ai fost nevoit(ă) să fii vigilent(ă)
• ai învățat că „dacă nu ești atent(ă), ceva nu e în regulă”

Cum recunoști controlul inconștient?

🔹 Se întâmplă rapid
• reacționezi înainte să-ți dai seama
• corectezi „din impuls”
• verifici fără să-ți propui
Exemplu:
Îți dai seama abia după ce ai intervenit că nu era nevoie.

🔹 Este justificat automat
• „Așa e normal.”
• „E pentru binele tuturor.”
• „Dacă nu făceam eu, nu ieșea bine.”
Exemplu:
Mintea găsește explicații după reacție, nu înainte.

🔹 Este declanșat de tipare vechi
• situații familiare
• tonuri cunoscute
• comportamente care seamănă cu experiențe din trecut
Exemplu:
Reacționezi puternic la lucruri mici pentru că seamănă cu ceva vechi.

🔹 Corpul reacționează primul
• tensiune instant
• respirație scurtă
• impuls de acțiune

Controlul inconștient este o reacție de supraviețuire, nu de rațiune.
Nu poți opri controlul inconștient prin „voință”.

El se diminuează prin:
• conștientizare
• siguranță
• răbdare cu tine

Exercițiu practic – Ziua 8

Prinde momentul de după
De 2–3 ori azi, după ce:
• ai corectat
• ai verificat
• ai intervenit
întreabă-te:
1. Ce am simțit chiar înainte?
2. Ce mi-a fost teamă să nu se întâmple?
3. Era un pericol real sau un tipar vechi?
Nu schimba nimic. Doar observă.

Întrebări de autoobservare:
• În ce situații controlez fără să-mi dau seama?
• Ce justificări apar automat?
• Ce încearcă acest control să mă protejeze?

Controlul inconștient nu este un defect.
Este un semnal că ceva din tine vrea siguranță.
Când aduci lumină peste automatism, începe transformarea.

27/01/2026

Au trecut primele 7 zile din acest program.

Zile de observare.
Zile de înțelegere.
Zile în care poate ai început să vezi controlul altfel.

Am ales această zi pentru a lua o ”pauză” de program și pentru a reflecta asupra informațiilor din cele 7 zile.

Poate nu s-a schimbat „ceva mare”.
Dar poate ai observat:
– un gând mai devreme
– o tensiune în corp
– un impuls de a interveni
– o pauză, chiar și de o secundă
Și asta contează.

Aș vrea să te întreb, sincer și fără presiune:
• Ce ți-a fost de folos până acum?
• A fost o zi sau un mesaj care ți-a rămas?
• Ce ai observat diferit la tine, chiar și subtil?

Dacă ai parcurs în tăcere, e în regulă.
Dacă ai citit doar o parte, e în regulă.
Acest program nu este despre „a face perfect”.
Este despre a fi prezent(ă).

Următoarele 14 zile NU sunt despre a forța schimbarea.
Sunt despre:
– reglare
– blândețe
– răspunsuri mai conștiente
– mai puțină luptă cu tine

Dacă simți că ceva din aceste zile te-a ajutat,
te invit să mergem mai departe împreună.

Un pas pe zi.
Fără grabă.
Fără forțare.

Mâine continuăm cu ziua a 8-a.

Să fie cu folos!

26/01/2026

Ziua 7 – Efectele controlului excesiv

Controlul excesiv nu rezolvă frica din interior.
O ține activă.
Pe termen scurt, controlul poate crea o senzație de ordine.
Pe termen mediu și lung, însă, el consumă energie, tensionează relațiile și epuizează corpul.
Controlul excesiv nu aduce mai multă siguranță, ci mai multă oboseală.

Efecte asupra corpului:
• tensiune musculară constantă
• oboseală fără cauză aparentă
• dureri de cap, gât, umeri
• respirație superficială
• dificultate de relaxare

Exemplu concret:
Chiar și în momentele „libere”, corpul rămâne în alertă.

Efecte asupra emoțiilor:
• anxietate persistentă
• iritabilitate
• frustrare
• vinovăție când nu „reziști”
• sentiment de presiune continuă

Exemplu concret:
Te enervezi ușor când lucrurile nu ies „cum trebuie”, chiar dacă nu e ceva important.

Efecte asupra minții:
• suprasolicitare mentală
• gânduri repetitive
• dificultate de a lua decizii
• nevoie de certitudine absolută
• lipsă de claritate

Exemplu concret:
Te gândești mult la lucruri mici și îți este greu să „oprești” mintea.

Efecte asupra relațiilor:
• ceilalți se simt controlați, nu sprijiniți
• apar conflicte sau distanțare
• scade încrederea reciprocă
• apare sentimentul de singurătate

Exemplu concret:
Oamenii evită să-ți spună lucruri sau să ia inițiativă de teamă să nu fie corectați.

Controlul excesiv nu este o problemă de voință,
ci un semn că sistemul tău interior este suprasolicitat.
Unde este prea mult control, este prea puțină siguranță.

Exercițiu practic – Ziua 7

Costul controlului
Completează în jurnal:
• Ce mă costă controlul în corp?
• Ce mă costă în emoții?
• Ce mă costă în relații?
Apoi întreabă-te:
„Merită acest cost?”
Nu forța un răspuns. Observă-l.

Întrebări de autoobservare:
• Unde simt cea mai mare oboseală?
• Ce relație a avut de suferit?
• Ce se întâmplă dacă îmi permit să încetinesc puțin?

Controlul excesiv nu te protejează.
Te obosește.

Reducerea controlului începe cu grija față de tine, nu cu auto-critica.

25/01/2026

Ziua 6 – Ce apare înaintea controlului?

Controlul nu este primul pas.
El este un răspuns.
Înainte să controlezi, se întâmplă ceva în interior – uneori foarte rapid, alteori aproape invizibil.
Dacă înveți să recunoști acest „moment dinainte”, poți opri automatismul.

Controlul apare după o activare emoțională și mentală.

Ce apare la nivel emotional ?
🔹 Emoții frecvente
• neliniște
• anxietate
• frică vagă („ceva nu e în regulă”)
• iritare
• presiune internă
Exemplu concret:
Simți un disconfort greu de explicat când cineva face lucrurile diferit de tine.

Ce apare la nivel mental ?
🔹 Gânduri automate
• „Dacă nu intervin, va ieși prost.”
• „Trebuie să fac ceva.”
• „Nu e sigur așa.”
• „Nu pot lăsa lucrurile la voia întâmplării.”
• „Trebuie să prevăd tot.”
Exemplu concret:
Mintea începe să construiască rapid scenarii negative, chiar fără dovezi reale.

Ordinea reală a lucrurilor
Emoție → Gând → Tensiune → Control

Controlul vine ca o încercare de a:
• calma emoția
• opri gândul
• recâștiga senzația de siguranță
Nu poți reduce controlul fără să lucrezi cu emoția dinaintea lui.
Dacă emoția este ignorată, controlul va reveni, chiar dacă „știi” ce ai de făcut.

Exercițiu practic – Ziua 6
Pauza dintre emoție și control
Data viitoare când simți impulsul de a controla, întreabă-te:
1. Ce emoție simt acum?
2. Este frică, neliniște sau presiune?
3. Ce îmi spune mintea?
Apoi spune-ți în gând:
„Pot sta cu această emoție câteva secunde.”
Respiră lent de 3 ori, fără să schimbi nimic.

Întrebări de autoobservare:
• Ce emoție apare cel mai des înainte să controlez?
• Ce gând se repetă?
• Ce s-ar întâmpla dacă nu aș reacționa imediat?

Controlul este un efect.
Emoția este cauza.

Când lucrezi cu emoția, controlul nu mai este necesar.

24/01/2026

Ziua 5 – Controlul în timp real

Cum se simte în corp?

Controlul nu apare mai întâi în gânduri.
Apare în corp.
Înainte să spui ceva, să corectezi, să verifici sau să intervii, corpul știe deja.
El intră într-o stare de alertă.
Controlul este, de multe ori, un răspuns fiziologic, nu unul rațional.

Corpul reacționează ca și cm ar exista un pericol:
• „Trebuie să fac ceva acum.”
• „Nu e sigur.”
• „Trebuie să țin lucrurile sub control.”

Semne corporale ale controlului (în timp real):

🔹 În partea superioară a corpului
• maxilar încleștat
• umeri ridicați
• gât încordat
• respirație superficială

🔹 În zona abdomenului
• stomac strâns
• nod în gât
• senzație de presiune
• agitație internă

🔹 În comportament
• grabă fără motiv clar
• nerăbdare
• impuls de a interveni imediat
• dificultate de a sta pe loc

🔹 În respirație
• respirație scurtă
• suspine frecvente
• senzația că „nu e suficient aer”

Dacă încerci să reduci controlul doar mental, va fi greu.
Corpul trebuie să se simtă mai întâi în siguranță.
Când corpul se relaxează, controlul scade natural.

Exercițiu practic – Ziua 5

Scanare corporală de 1 minut
De 2–3 ori azi, oprește-te și întreabă-te:
1. Unde simt tensiune acum?
2. Este corpul meu încordat sau relaxat?
3. Ce încerc să controlez în acest moment?
Apoi:
• expiră lent de 3 ori
• lasă umerii jos
• relaxează maxilarul
Nu schimba nimic altceva.

Întrebări de autoobservare:
• Unde apare prima tensiune?
• Ce semnal corporal recunosc cel mai des?
• Ce se întâmplă dacă nu intervin imediat?

Controlul se simte în corp
înainte să se exprime în comportament.

23/01/2026

Ziua 4 – Control constructiv vs control distructiv

Controlul nu este problema în sine.
Felul în care îl folosim face diferența.
Există un control care susține viața și un control care o strânge.
Unul creează stabilitate și siguranță. Celălalt creează tensiune și oboseală.
Diferența nu este cât controlezi, ci din ce loc interior o faci.

Control constructiv (sănătos)
Ce este:
Controlul care pornește din claritate, responsabilitate și asumare.
Cum se simte:
• calm
• flexibilitate
• încredere
• direcție fără rigiditate
Exemple concrete:
• îți organizezi ziua, dar te adaptezi dacă apare ceva neprevăzut
• îți stabilești limite fără a impune
• delegi și accepți diferențele
• corectezi doar când este necesar, nu din impuls

Mesaj intern:
„Pot gestiona ce depinde de mine.”

Control distructiv (rigid)
Ce este:
Controlul care pornește din frică, neîncredere și nevoia de certitudine absolută.
Cum se simte:
• tensiune
• grabă
• iritare
• epuizare
Exemple concrete:
• refaci lucrurile făcute de alții
• verifici obsesiv
• te enervezi când planurile se schimbă
• simți că „doar tu” poți face lucrurile bine

Mesaj intern:
„Dacă nu controlez, ceva rău se va întâmpla.”

Diferența-cheie (esența zilei):
Controlul constructiv are spațiu.
Controlul distructiv strânge.

Un test simplu:
• dacă aduce mai multă liniște → e constructiv
• dacă aduce mai multă tensiune → e distructiv

Exercițiu practic – Ziua 4
Auto-check rapid
Alege o situație recentă și întreabă-te:
1. Am acționat din calm sau din frică?
2. Corpul meu era relaxat sau încordat?
3. A fost nevoie de control sau de încredere?
Scrie răspunsurile fără judecată.

Întrebări de autoobservare:
• Când mă ajută contolul?
• Unde mă obosește?
• Ce aș putea face diferit?

Controlul sănătos ghidează.
Controlul rigid apasă.

22/01/2026

Ziua 3 – De unde se naște controlul

Controlul nu este un defect de caracter.
El apare ca răspuns la nesiguranță.
Când corpul sau mintea percep un posibil pericol (emoțional, relațional, existențial), apare un impuls automat:
„Trebuie să fac ceva. Trebuie să țin lucrurile sub control.”
Astfel, controlul devine un mecanism de protecție, nu o alegere conștientă.
Controlul se naște atunci când încrederea este slabă, iar frica este activă.

Surse frecvente ale nevoii de control:

1. Frica de pierdere
Exemplu:
– pierderea unei relații
– pierderea controlului asupra imaginii tale
– pierderea stabilității
Controlezi ca să nu pierzi.

2. Frica de greșeală
Exemplu:
– verifici de mai multe ori
– amâni decizii
– te temi să delegi
Controlezi ca să nu greșești.

3. Experiențe din trecut
Exemplu:
– ai crescut într-un mediu imprevizibil
– ai fost criticat(ă) frecvent
– ai învățat că „dacă nu ești atent(ă), ceva rău se întâmplă”
Controlul a fost cândva necesar.

4. Lipsa încrederii
Exemplu:
– nu ai încredere în tine
– nu ai încredere în ceilalți
– nu ai încredere în viață
Controlul devine substitut pentru încredere.

5. Nevoia de siguranță
Exemplu:
– planificare excesivă
– rigiditate
– rezistență la schimbare
Controlul creează iluzia stabilității.

Controlul nu dispare prin forțare, ci prin siguranță.
Cu cât corpul se simte mai în siguranță,
cu atât nevoia de control scade.

Exercițiu practic – Ziua 3
Conectarea cu sursa
Completează în jurnal:
„Când simt nevoia să controlez, cel mai des îmi este teamă de __________.”
Apoi întreabă-te:
• Este această frică actuală sau veche?
• Ce ar avea nevoie acum de la mine: control sau siguranță?

Întrebări de autoobservare:
• Ce pierdere încerc să evit prin control?
• Ce experiență din trecut se activează?
• Unde nu am suficientă încredere?

Controlul nu apare din răutate,
ci din frică nespusă.

21/01/2026

Ziua 2 – Forme de control

Controlul nu arată mereu ca autoritate sau dominare.
De cele mai multe ori, el este subtil, mascat de grijă, responsabilitate sau „intenții bune”.
Controlul poate lua forme diferite în funcție de zona în care ne simțim nesiguri.
De aceea, unii oameni controlează prin cuvinte, alții prin emoții, alții prin acțiuni sau tăcere.
Forma controlului arată unde nu există încă suficientă încredere.

Principalele forme de control:
1. Control verbal
Ce este: folosirea cuvintelor pentru a direcționa, corecta sau impune.
Exemple:
• „Nu așa trebuia făcut.”
• „Ți-am spus eu.”
• „Lasă, fac eu.”
2. Control emoțional
Ce este: influențarea emoțiilor celuilalt pentru a obține un anumit comportament.
Exemple:
• vinovăție: „După tot ce am făcut pentru tine…”
• retragerea afecțiunii
• dramatizarea
3. Control mental (cognitiv)
Ce este: controlul prin gânduri rigide și anticipări constante.
Exemple:
• scenarii negative repetate
• supra-analizarea
• nevoia de a ști „toate variantele”
4. Control comportamental
Ce este: gestionarea directă a acțiunilor tale sau ale altora.
Exemple:
• verificare constantă
• dificultatea de a delega
• corectarea imediată a greșelilor
5. Control prin timp
Ce este: impunerea ritmului propriu asupra altora.
Exemple:
• nerăbdare
• frustrare când lucrurile nu se întâmplă „la timp”
• presiune constantă

Nu toate formele de control sunt vizibile.

Unele sunt interioare și îi obosesc mai ales pe cei care le poartă.

Exercițiu practic – Ziua 2
Observare fără judecată
Astăzi, notează:
• ce formă de control apare cel mai des la tine
• în ce situații
• cu cine

Exemplu:
„La muncă folosesc control mental.
Acasă – control verbal.”

Întrebări de autoobservare:
• Care formă de control îmi este cea mai familiară?
• Unde apare cel mai des?
• Ce încerc să protejez prin această formă?

Forma controlului arată unde este nevoie de mai multă siguranță, nu de mai mult efort!

20/01/2026

Ziua 1 – Ce este controlul?

Controlul este încercarea de a reduce nesiguranța prin influențarea situațiilor, a oamenilor sau a rezultatelor.
La bază, controlul nu apare din dorința de putere, ci din nevoia de siguranță.

Controlul apare atunci când mintea spune:
• „Dacă țin totul sub control, voi fi în siguranță.”
• „Dacă anticipez tot, nu voi fi rănit(ă).”
• „Dacă știu ce urmează, pot face față.”

Este important să înțelegi că:
• controlul nu este rău în sine
• devine problematic când este rigid, excesiv și constant

Există o diferență clară între:
• control sănătos – organizare, asumare, responsabilitate
• control defensiv – frică, tensiune, nevoie de certitudine absolută

Controlul devine un mecanism de apărare atunci când este folosit pentru a calma anxietatea, nu pentru a susține viața.

Exemple concrete (din viața de zi cu zi):
• Îți faci un program foarte strict și te enervezi când apare ceva neprevăzut.
• Simți nevoia să verifici de mai multe ori dacă totul este „în regulă”.
• Îți planifici conversațiile în avans ca să eviți conflictele.
• Te simți neliniștit(ă) când nu știi exact ce urmează.
• Corectezi automat oamenii „ca să fie bine”.
Toate acestea nu sunt semne de slăbiciune, ci de hiper-vigilență – corpul încearcă să se protejeze.

Ce NU este controlul?
• nu este încredere
• nu este calm
• nu este prezență
• nu este siguranță reală
De multe ori, controlul creează iluzia de siguranță, dar întreține tensiunea.

Exercițiu practic – Observarea controlului (Ziua 1)

Scopul nu este să schimbi nimic. Doar să observi.
Pe parcursul zilei, notează:
• Situația: Ce se întâmpla?
• Impulsul: Ce ai vrut să controlezi?
• Gândul: „Dacă nu…, atunci…”
• Senzația corporală: tensiune, grabă, neliniște?
• Emoția: frică, iritare, anxietate?

Exemplu de notare:
„Am simțit nevoia să verific din nou mesajul trimis.
Gând: «Dacă am spus ceva greșit?»
Corp: stomac strâns.
Emoție: anxietate.”

Întrebare-cheie pentru Ziua 1:
„Ce încearcă să protejeze controlul meu?”

Nu judeca răspunsul. Doar observă.

Controlul nu este problema.
Nevoia de siguranță din spatele lui este cheia.

19/01/2026

Pentru cei obosiți de luptă

Poate nu greutatea e problema!

Poate lupta este!

Ani la rând ai încercat să te controlezi:
– mai strict
– mai disciplinat
– mai „corect”

Dar controlul nu aduce liniște.
Aduce tensiune.
Iar un corp tensionat nu se reglează.
Greutatea nu se reglează prin control.
Controlul forțează.
Corpul se apără.

Poate ai simțit asta:
– cu cât încerci mai tare, cu atât devine mai greu
– cu cât te forțezi, cu atât te îndepărtezi de tine
Schimbarea reală nu începe cu voință.
Începe cu siguranță.
Cu a-ți permite să respiri.
Cu a-ți da voie să nu mai lupți.

De aceea am creat acest program de 21 de zile.
Nu ca să te schimbi.
Ci ca să te întorci la tine.

Un pas pe zi.
Fără grabă.
Fără forțare.

Pentru un corp care nu mai este sub asediu.
Pentru o relație mai blândă cu tine.

Începem mâine!

18/01/2026

Stilul de viață

Greutatea nu se reglează prin control!

Controlul forțează.
Corpul se apără.

Greutatea se reglează prin siguranță!
Prin ritm.
Prin consecvență blândă.
De aceea, schimbarea reală nu începe cu „mai multă voință”,
ci cu condițiile potrivite pentru a funcționa.

Se reglează prin:
• somn – care liniștește sistemul nervos și hormonii
• mișcare blândă – care susține corpul, nu îl pedepsește
• masă musculară – care oferă stabilitate și eficiență metabolică
• hidratare – care permite proceselor să funcționeze
• o relație mai bună cu corpul – fără rușine, fără luptă

Când aceste elemente sunt susținute,
corpul începe să aibă încredere.
Și un corp care se simte în siguranță se reglează.
Nu trebuie să faci totul perfect.
Perfecțiunea nu vindecă.
Nu creează echilibru.
Nu trebuie să faci totul singur.

Schimbarea reală are nevoie de:
• claritate
• ghidare
• sprijin
• timp

Stilul de viață nu este un sprint!
Este o construcție.
O alegere zilnică de a-ți trata corpul cu respect,
nu cu control.

Stilul de viață nu se schimbă într-o zi,
dar se construiește în fiecare zi,
cu pași mici, răbdare
și sprijinul potrivit.

17/01/2026

Hidratarea

Corpul tău are nevoie de apă ca să funcționeze.
Nu ca să „slăbească”,
ci ca să trăiască în echilibru.

Deshidratarea nu arată întotdeauna ca sete.
De multe ori, se ascunde sub alte semnale:
foame – corpul cere lichide, dar primește mâncare
oboseală – celulele nu mai au mediul necesar pentru energie
stagnare pe cântar – corpul reține apă ca mecanism de protecție
retenție de apă – paradoxal, lipsa apei face corpul să o păstreze
Când nu bei suficientă apă, corpul intră în conservare.
Încetinește procesele.
Ține.
Se apără.

Apa este implicată în:
• digestie
• transportul nutrienților
• funcționarea mușchilor
• eliminarea reziduurilor
• reglarea temperaturii

De aceea, apa nu „slăbește”.
Dar fără ea, corpul nu poate regla greutatea.

Uneori, nu este nevoie de mai mult control.
Ci de mai multă prezență.
Un pahar de apă băut conștient.
Un ritm mai blând.
Hidratarea nu este despre perfecțiune.
Este despre consecvență.
Puțin, des.
Zi după zi.

Hidratarea este una dintre cele mai simple forme de grijă zilnică.
Un gest mic, care spune corpului: „Te susțin.”

Nutritie

28/01/2026

27/01/2026

26/01/2026

25/01/2026

24/01/2026

23/01/2026

22/01/2026

21/01/2026

20/01/2026

19/01/2026

18/01/2026

17/01/2026

Address

Opening Hours

Telephone

Website

Alerts

Contact The Practice

Shortcuts

Share

Category

Monday	10:00 - 16:00
Tuesday	10:00 - 16:00
Wednesday	10:00 - 16:00
Thursday	10:00 - 16:00