29/01/2026
„Părinții vor mânca aguridă și li se vor strepezi dintii copiilor”
Dragi părinți,
vedem cu toții câte lucruri se întâmplă astăzi cu copiii . Mintea noastră, firește, caută vinovați în exterior. Este un mecanism omenesc. Și totuși, copilul este adesea simptomul familiei, nu cauza problemei.
Un măr nu poate face pere, iar un bananier nu va rodi portocale.
Pentru copiii noștri, noi suntem rădăcinile. Iar dacă rădăcinile sunt bolnave, rănite sau pline de viermi nevăzuți, roadele nu pot fi sănătoase.
Suntem separați la nivel fizic, dar la nivel de suflet, de subconștient și de emoție profundă, suntem un întreg. Copilul exprimă adesea ceea ce este nerezolvat în noi sau vine să corecteze, cu iubire, ceva ce noi nu am putut vedea încă.
De aceea, în terapie, nu lucrez cu copiii, ci cu părinții. Cu cauza emoțională a problemei, nu doar cu efectul ei.
Vă dau câteva exemple simple:
– Dacă părintele poartă o tristețe constantă, copilul poate dezvolta frecvent afecțiuni respiratorii.
– Dacă părintele este dominat de frica de lipsuri sau de nevoia excesivă de siguranță financiară, copilul poate genera cheltuieli mari sau situații costisitoare.
– Dacă succesul, performanța sau inteligența sunt puse pe primul loc, copilul poate avea rezultate școlare modeste, ca o invitație la reevaluare.
Așadar, nu judecați. Nu vă învinovățiți.
Cercetați-vă cu blândețe inima și întrebați-vă:
Ce din mine exprimă sau încearcă să vindece copilul meu?
Copiii nu vin să ne pedepsească.
Vin să ne trezească și să ne vindece sufletul.
