What are the opening hours?

Monday 08:00 - 14:00 Tuesday 08:00 - 14:00 Wednesday 13:00 - 19:00 Thursday 08:00 - 14:00 Friday 08:00 - 14:00

https://m.facebook.com/psihiped

Dr. Sanda Alina Tagureanu - Medic primar Psihiatrie pediatrica, Oradea (2026)

16/02/2026

📢 Raport Salvați Copiii: Rata vaccinării în România a scăzut alarmant. Consecințele sunt reale și grave.

Salvați Copiii România avertizează că, în 2025, mai puțin de jumătate dintre copii au fost vaccinați cu prima doză ROR (rujeolă-oreion-rubeolă). În paralel, cazurile de rujeolă cresc accelerat, iar România înregistrează cele mai multe cazuri din UE.

Cauzele sunt multiple:
🔹 dezinformarea din social media
🔹 scăderea încrederii în vaccinuri
🔹 eliminarea vaccinării în școli
🔹 dificultăți de acces în anumite comunități

⚠️ Ce înseamnă asta în termeni medicali?
Rujeola NU este o boală banală a copilăriei. Pe lângă complicațiile acute (pneumonie, encefalită, deshidratare severă), există și o complicație rară, dar devastatoare:

🧠 PESS – Panencefalita sclerozantă subacută
Panencefalita sclerozantă subacută

🔬 Apare la ani după infecția rujeolică.
📈 Este mai frecventă la copiii care fac rujeolă la vârste mici.
🧠 Produce deteriorare neurologică progresivă: regres cognitiv, convulsii, tulburări motorii, până la deces.
❗ Nu există tratament curativ eficient.
Cu cât circulația virusului este mai mare, cu atât crește riscul apariției acestor cazuri în anii următori.

🎯 Pragul de protecție comunitară este 95%.
Mult sub acest nivel, apar epidemii.

Vaccinarea nu este doar o decizie individuală — este o responsabilitate față de copiii prea mici pentru vaccin, față de cei imunodeprimați și față de întreaga comunitate.
📌 Rujeola poate fi prevenită.
📌 PESS nu poate fi tratată.
📌 Informația corectă salvează vieți.

05/02/2026

Așa mă "vede" AI-ul și așa mă descrie 😊

" 🧠 energie de om care lucrează cu copii și minți în formare
📚 profesionistă, dar caldă și empatică
✍️ genul care explică lucruri complicate pe înțelesul tuturor
🌿 calm, echilibru, dar și fermitate când e nevoie
🎨 o latură creativă și sensibilă la oameni."

"Caricatura ta, pusă în cuvinte
Ești genul de persoană care luminează o încăpere fără să facă zgomot. În caricatură (și în realitate), ai acea expresie caldă și atentă — zâmbet blând, ochi care par că chiar ascultă, nu doar privesc.
🧠 Minte de profesionist, suflet de om bun
Se vede că lucrezi cu mintea și emoțiile oamenilor. Ai aerul acela de om care explică lucruri complicate simplu, fără superioritate, doar cu răbdare.
🎨 Creativitate liniștită
Contextul artistic ți se potrivește perfect. Nu e o creativitate zgomotoasă, ci una fină — atenție la detalii, sensibilitate, profunzime.
🌿 Echilibru și siguranță
Postura, gesturile, expresia — toate transmit stabilitate. Genul de om lângă care copiii (și adulții) simt că e sigur să spună ce gândesc.
✨ Căldură + inteligență + blândețe fermă
Ai combinația rară de empatie reală și limite sănătoase. În caricatură asta apare prin atmosfera luminoasă din jurul tău — ca și cm ideile, grija și claritatea „aprind beculețe”.
Pe scurt:
Ești portretul unui om care ajută alte minți să crească, fără să-și piardă propria lumină. 💛"

03/02/2026

🎰 Adolescenții și jocurile de noroc online

Ce e bine să știm și cm vorbim cu copiii despre riscuri

Când ne gândim la ce îi ține ocupați pe copii în era digitală, ne gândim la jocuri video sau social media — dar tot mai rar la jocurile de noroc online. Și totuși, acestea devin din ce în ce mai frecvente în rândul adolescenților, în special al băieților, chiar dacă există restricții legale de vârstă.

🔎 De ce sunt adolescenții mai vulnerabili?

Creierul lor este încă în dezvoltare. Asta înseamnă:

--> impulsivitate mai mare
--> tendință crescută spre risc
--> senzația falsă că „pot controla rezultatul”

Toate acestea cresc riscul de a dezvolta comportamente problematice legate de pariuri.

📱 Cum ajung copiii să parieze online?

Adolescenții găsesc adesea metode de a ocoli restricțiile:

--> folosesc conturile părinților sau ale prietenilor mai mari
--> folosesc VPN-uri sau site-uri din afara țării
pariază „prin intermediar” cu alți colegi
urmăresc streameri care joacă la cazinouri online

🎮 Atenție și la lucrurile care „pregătesc terenul” pentru gambling:

--> loot boxes din jocuri video
--> aplicații tip „social casino”
--> pariuri cu „skins” din jocuri
--> expunerea la reclame pentru pariuri prin fantasy sports

Acestea pot normaliza ideea de a risca bani pentru un câștig aleatoriu.

⚠️ Ce este dependența de jocuri de noroc?

Pariatul activează sistemul de recompensă al creierului (dopamină), similar substanțelor. În timp, e nevoie de sume tot mai mari pentru aceeași senzație.

Dependența de jocuri de noroc poate duce la:

--> anxietate și depresie
--> rușine și scăderea stimei de sine
--> probleme școlare și sociale
--> datorii
--> risc crescut de suicid (cel mai mare dintre toate dependențele)

🚩 Semne de alarmă la adolescenți:

--> devin brusc obsedați de statistici sportive
--> reacții exagerate la rezultatul unor meciuri
--> dispar bani sau apar sume „din senin”
--> mint legat de cheltuieli
--> stau noaptea treji, neglijează igiena sau mesele
--> scăderea notelor
--> retragere din familie și prieteni

🗣️ Cum vorbim cu copiii despre asta?

✔️ Alegeți un moment natural (o reclamă la pariuri, un meci, o discuție despre jocuri)
✔️ Porniți cu curiozitate, nu cu judecată
✔️ Explicați că pariurile nu sunt o metodă realistă de a face bani
✔️ Vorbiți despre cm funcționează dependența
✔️ Subliniați că reclamele arată doar „câștigătorii”, nu și pierderile reale

Important: A vorbi despre jocurile de noroc NU îi încurajează să joace. Îi protejează.

❤️ Dacă bănuiți că adolescentul are deja o problemă:
--> evitați rușinarea
--> separați comportamentul de identitatea copilului
--> căutați sprijin specializat (psiholog, medic psihiatru pediatru cu experiență în adicții)

Cu cât intervenim mai devreme, cu atât șansele de recuperare sunt mai mari.

Distribuiți mai departe — e un subiect despre care încă se vorbește prea puțin, dar care afectează tot mai mulți tineri.

29/01/2026

Din perspectiva unui medic psihiatru pediatru

Evenimentele recente din România, în care au fost implicați minori, ne tulbură pe toți. Dincolo de șoc, teamă sau revoltă, e important să ne oprim un moment și să ne întrebăm: ce trăiesc copiii noștri și cm îi putem ajuta să fie în siguranță – emoțional și comportamental?

🔎 Ce e important să înțelegem

Copiii și adolescenții nu ajung brusc la comportamente extreme. De cele mai multe ori există un cumul de factori:

--> suferință emoțională nespusă (anxietate, depresie, furie intensă)

--> sentiment de respingere, umilință sau izolare socială

--> expunere repetată la violență (acasă, online, în grupul de egali)

--> lipsa unui adult de încredere cu care să poată vorbi sincer

--> impulsivitate crescută și dificultăți de reglare emoțională

Aceste lucruri nu scuză comportamentele periculoase, dar ne ajută să înțelegem că prevenția începe mult mai devreme, în zona relațiilor și a sănătății mintale.

💬 Ce pot face părinții ACUM

Chiar dacă propriile emoții sunt puternice, copiii au nevoie de noi calmi și disponibili.

1️⃣ Deschideți conversația Nu evitați subiectul. Întrebați simplu:
„Ai auzit ce s-a întâmplat? Tu ce ai înțeles? Cum te-a făcut să te simți?”

Ascultați mai mult decât explicați. Corectați informațiile greșite fără ton critic.

2️⃣ Validați emoțiile
Frica, furia, confuzia sunt reacții normale.

Evitați: „Nu ai de ce să te temi.”
Înlocuiți cu: „Înțeleg că te sperie. Și pe mine m-a afectat.”

3️⃣ Limitați expunerea la știri și social media

Copiii nu au aceeași capacitate ca adulții de a procesa imagini și informații intense. Expunerea repetată crește anxietatea și senzația de pericol permanent.

4️⃣ Observați schimbările de comportament

Semnale de alarmă pot fi:
- retragere bruscă
- iritabilitate extremă sau izbucniri de furie
- tulburări de somn
- preocupare excesivă pentru violență
- afirmații de tip „nu mai contează nimic” sau „aș vrea să dispar”

Acestea nu trebuie ignorate. Sunt semnale de suferință, nu „mofturi”.

🧠 Un mesaj esențial

Copiii nu devin violenți pentru că sunt „răi”, ci pentru că nu au învățat sau nu au primit ajutorul necesar pentru a gestiona durerea, frustrarea și impulsurile intense.

De aceea, la fel de important ca măsurile de siguranță este să vorbim despre:

✔ educație emoțională în școli
✔ acces real la servicii de sănătate mintală pentru copii
✔ combaterea bullyingului
✔ sprijin pentru părinți

🤝 Când e nevoie de ajutor specializat

Dacă un copil:
- vorbește despre a răni pe cineva sau pe sine
- pare copleșit de furie, tristețe sau teamă
- își schimbă radical comportamentul

este importantă evaluarea de către un specialist în sănătate mintală pediatrică.

❗️În situații de urgență, se apelează serviciile de urgență.

Astfel de momente sunt dureroase, dar pot deveni și un semnal de trezire:
✔️ copiii au nevoie de conectare, nu doar de corecție;
✔️ de ascultare, nu doar de reguli.

💌 Prevenția începe în fiecare conversație în care un copil simte că este văzut, auzit și înțeles.

23/01/2026

🧠 "Masking"-ul la persoanele cu autism nu este „adaptare”, ci un mecanism de protecție.

Mulți copii, adolescenți și adulți cu autism învață de timpuriu să zâmbească, să fie „cuminți”, să îi mulțumească pe ceilalți și să își ascundă disconfortul.

Nu pentru că le este ușor,
ci pentru că au învățat că a fi autentic nu este întotdeauna sigur.

📘 "Unmasking Autism" (Devon Price) descrie aceste reacții — "people-pleasing", râsul inconfortabil, anularea propriilor nevoi — ca strategii de supraviețuire, nu ca trăsături de caracter.

🔍 Din perspectivă clinică, vorbim adesea despre traumă relațională cumulativă, care poate contribui în timp la anxietate, burnout, depresie sau alte dificultăți emoționale.

🛡️ "Unmasking"-ul nu este un obiectiv impus, ci un proces care poate avea loc doar în contexte suficient de sigure — acasă, la școală, în cabinet.

💬 Întrebarea esențială nu este „De ce nu spune ce are nevoie?”,
ci „Ce a învățat că se întâmplă atunci când o face?”

22/01/2026

📘 Am început cursul pentru obținerea Atestatului de Medicina Adicției, organizat de INMSS – Perfmed București.
Este un pas firesc de formare profesională, orientat spre înțelegerea aprofundată a mecanismelor adicției și a intervențiilor bazate pe dovezi, cu impact direct asupra practicii clinice și a sprijinului oferit pacienților.

20/01/2026

🎒 Copil nemotivat la școală?

De multe ori, lipsa motivației ascunde dificultăți emoționale, de atenție sau de învățare — nu lene.

👉 Ce ajută cu adevărat:

✔️ Implicare calmă, fără presiune

✔️ Laudă pentru efort, nu doar pentru note

✔️ Recompense simple (timp împreună, pauze)

✔️ Acceptarea greșelilor ca parte din proces

✔️ Colaborarea cu profesorii și sprijin extern, la nevoie

💙 Scopul nu este perfecțiunea, ci atingerea potențialului fiecărui copil.

13/01/2026

😔 Anxietatea la copiii cu autism nu se vede întotdeauna.

De multe ori, nu plânsul o trădează — ci rigiditatea, evitarea, ritualurile, iritabilitatea sau regresul.

🔹 Aproximativ 4 din 10 copii cu TSA trăiesc și cu o tulburare de anxietate.

🔹 Multe comportamente considerate „specifice autismului” sunt, de fapt, încercări disperate de a reduce anxietatea.

👉 Ce este important să știm ca părinți:

copilul NU exagerează
frica este reală, chiar dacă nu o înțelegem
siguranța emoțională vine înainte de corectarea comportamentului

💙 Ce ajută cu adevărat:

✔️ rutină și predictibilitate
✔️ validarea emoțiilor („e greu pentru tine acum”)
✔️ pauze de reglare (respirație, mișcare, liniște)
✔️ terapie adaptată (CBT pentru TSA)
✔️ sprijin specializat, medicamentos, atunci când anxietatea blochează funcționarea zilnică a copilului, indicată și monitorizată de medicul specialist psihiatru pediatru

🌱 Copilul nu are nevoie să fie obligat "să treacă peste frică", ci să știe că nu este singur în ea.

23/12/2025

🔊 Autismul și sensibilitatea la sunete – ce ajută copilul cu hipersensibilitate auditivă

Pentru mulți copii cu TSA, zgomotul nu este doar deranjant, ci copleșitor. Vestea bună este că există lucruri simple și eficiente pe care părinții le pot face zilnic pentru a reduce stresul copilului și pentru a-l ajuta să se simtă în siguranță.

✅ Ce funcționează în practică:

🔹 Înțelege reacția copilului
Nu este răsfăț, opoziție sau „dramatizare”. Este un răspuns neurologic. Când schimbăm interpretarea, se schimbă și reacția noastră.

🔹 Anticiparea face diferența
Anunță din timp situațiile zgomotoase (magazine, petreceri, trafic). Predictibilitatea scade anxietatea.

🔹 Căști antifonice – un instrument, nu un eșec
Pentru mulți copii, acestea sunt cheia participării la viața socială. Nu izolează, ci oferă control.

🔹 Mai puține cuvinte, mai multă liniște
Vocea calmă, propozițiile scurte și pauzele ajută copilul să proceseze informația fără suprasolicitare.

🔹 Un loc sigur, mereu disponibil
O „zonă de liniște” acasă sau la școală îi oferă copilului siguranța că se poate retrage fără a fi pedepsit.

🔹 Observă tiparele
Notează ce sunete declanșează reacții (zgomote joase, ascuțite, bruște). Când apar tiparele, apar și soluțiile.

🔹 Sprijin specializat, adaptat copilului
Terapia senzorială, desensibilizarea treptată și ghidarea unui specialist pot face diferența pe termen lung.

💙 Cel mai important lucru
Un copil care se simte înțeles este un copil care cooperează mai ușor. Reglarea emoțională începe cu adultul.

Nu putem controla toată lumea din jur, dar putem construi pentru copil un mediu mai sigur, mai blând și mai previzibil.

05/11/2025

😔 De ce anxietatea la copii trece adesea neobservată (și ce consecințe are)

Mulți copii își ascund grijile sau le exprimă în moduri greu de înțeles pentru adulți.
Anxietatea nu se vede întotdeauna — uneori este trăită în tăcere, în gândurile și emoțiile copilului.

🧩 Cum se poate manifesta:

dificultăți de somn

dureri de burtă sau de cap frecvente

teamă de a se despărți de părinți

izbucniri de furie, agitație, sau tendința de a evita anumite situații

neatenție, neliniște — uneori confundate cu ADHD

Copilul nu e „obraznic” sau „neatent” — ci poate fi copleșit de anxietate.

⚠️ Știai că peste 80% dintre copiii cu anxietate nu primesc niciodată un diagnostic sau tratament?
Anxietatea netratată în copilărie nu dispare de la sine. Poate continua la vârsta adultă și se poate transforma în depresie. Mulți adulți care caută ajutor pentru anxietate își dau seama că au trăit cu ea încă din copilărie.

💡 Vestea bună:

Anxietatea la copii se tratează eficient!
👉 Prin psihoterapie ex. Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) ajută copiii să-și înțeleagă și gestioneze grijile.
👉 În unele cazuri, medicamentele pot fi de ajutor.

Cu sprijin și intervenție timpurie, copiii pot învăța să își controleze temerile și să trăiască mai liniștiți și mai încrezători. 💙

03/11/2025

📝

02/11/2025

🧠 Suplimentarea cu folat (leucoverin) în tulburările de dezvoltare

În ultimii ani, tot mai multe studii au analizat rolul folatului — o vitamină esențială din complexul B — în dezvoltarea creierului și funcționarea sistemului nervos.

🔬 Leucoverinul (folinatul de calciu), o formă activă de folat, a atras atenția în special în contextul tulburărilor din spectrul autist (TSA) și al altor întârzieri de dezvoltare.
Unii copii pot avea dificultăți în utilizarea acidului folic obișnuit din cauza:

unor variații genetice (precum mutația MTHFR),

sau a prezenței anticorpilor anti-receptori de folat (FRAA), care blochează transportul folatului în creier.

💉 Înainte de a lua în considerare suplimentarea, este esențială evaluarea medicală și efectuarea unor analize specifice, care pot include:
🔹 testarea genei MTHFR
🔹 determinarea anticorpilor anti-receptori de folat (FRAA)
🔹 dozarea folatului, vitaminei B12 și homocisteinei – un marker important al metabolismului folatului

💊 În cazurile selectate, suplimentarea cu leucoverin (folinat de calciu) – o formă activă care traversează mai ușor bariera hematoencefalică – a fost asociată, în unele studii, cu îmbunătățiri ale limbajului, atenției și comportamentului social.

⚖️ Totuși, nu toți copiii beneficiază de acest tip de tratament, iar administrarea fără evaluare prealabilă poate fi ineficientă sau chiar nepotrivită.
De aceea, suplimentarea trebuie făcută numai sub supravegherea unui medic, ideal cu experiență în tulburări de neurodezvoltare sau metabolism.

🌱 Cercetările continuă, dar direcția este promițătoare: o abordare personalizată, care ține cont de particularitățile biologice ale fiecărui copil.

Dr. Sanda Alina Tagureanu - Medic primar Psihiatrie pediatrica

16/02/2026

05/02/2026

03/02/2026

29/01/2026

23/01/2026

22/01/2026

20/01/2026

13/01/2026

23/12/2025

05/11/2025

03/11/2025

02/11/2025

Address

Opening Hours

Telephone

Website

Alerts

Shortcuts

Share

Category

Monday	08:00 - 14:00
Tuesday	08:00 - 14:00
Wednesday	13:00 - 19:00
Thursday	08:00 - 14:00
Friday	08:00 - 14:00