https://www.facebook.com/282130408886066/

Dr. Drumar Anita, Oradea (2026)

08/03/2026

🩷 Astăzi este despre tine, femeie...
Despre puterea ta tăcută, despre felul în care știi să ții în brațe lumea chiar și atunci când nimeni nu vede cât de greu îți este. Despre diminețile în care te ridici și mergi mai departe, chiar dacă ai adormit cu griji în suflet. Despre felul în care zâmbești, încurajezi, vindeci și construiești, zi după zi.
Femeia este poveste.
Este începutul multor visuri și locul în care multe inimi găsesc liniște. În ea se adună sensibilitatea și curajul, fragilitatea și forța, tandrețea și determinarea.
În spatele multor pași curajoși există o femeie care a crezut, a sprijinit, a iubit.
În spatele multor oameni care au devenit ceea ce sunt astăzi există o femeie care a avut răbdare, care a oferit timp, care a pus suflet.
Femeia are o putere aparte: aceea de a transforma lucrurile simple în ceva profund. O casă într-un cămin. O conversație într-un sprijin. O zi obișnuită într-un moment de lumină.
Ascultă, înțelege, iartă, încurajează. Își adună lacrimile și merge mai departe, purtând în inimă speranță pentru ceilalți.
Astăzi este un prilej de a-ți aminti cât de valoroasă ești.
Pentru bunătatea ta.
Pentru răbdarea ta.
Pentru felul în care știi să fii lumină în viețile celor din jur.
Sărbătorește-te!
Sărbătorește femeia care ai devenit, pașii pe care i-ai făcut, luptele pe care le-ai dus în tăcere și visurile pe care le porți în suflet.
La mulți ani, femeie! Lumea este mai caldă datorită ție! 🩷

07/03/2026

💠 𝐒ă 𝐯𝐨𝐫𝐛𝐢𝐦 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐀𝐃𝐇𝐃, 𝐚𝐥𝐭𝐟𝐞𝐥

Când spui „ADHD”, cei mai mulți se gândesc automat la copii: cei care nu pot sta locului, care se foiesc în bancă, care par „visători” sau „neatenți”. Mulți dintre acești copii devin adulți cu ADHD. Diferența e că, la maturitate, manifestările nu mai sunt atât de evidente pentru ceilalți, dar rămân la fel de intense pentru cel care le trăiește.
La adulți, ADHD nu arată ca în manuale. Nu mai vezi un copil care se ridică în mijlocul clasei, ci un om care uită ședințe, facturi, întâlniri. Nu mai e doar despre „nu poate sta locului”, ci mai degrabă despre o agitație interioară continuă, un flux de gânduri care se ciocnesc, se încurcă, se suprapun.

📌 Cum se poate manifesta ADHD la adulți:
◾️dificultăți de organizare: dezordine cronică în casă sau la birou, liste de „to do” începute și abandonate, imposibilitatea de a stabili priorități
◾️gestionarea timpului: amânări repetate, întârzieri, pierderea noțiunii timpului, muncă sub presiunea termenelor
◾️probleme de concentrare: atenția sare rapid de la o sarcină la alta, dar paradoxal apare și „hyperfocusul”: capacitatea de a te afunda ore întregi într-o activitate care te pasionează
◾️impulsivitate: decizii luate pe moment, vorbit fără filtru, schimbări bruște de planuri
◾️reglarea emoțională: emoții intense, reacții disproporționate, sensibilitate la respingere sau critică
◾️oboseala cronică: epuizarea care vine din a încerca zilnic să compensezi, să pari „în rândul lumii”

📌 Ce nu se vede la prima vedere:
✖️ mulți adulți cu ADHD au creativitate debordantă și idei originale
✖️ pot fi energici, intuitivi, capabili să gândească „out of the box”
✖️ în situații de criză, se mobilizează rapid și găsesc soluții neașteptate
✖️ pot fi empatici și sensibili la nevoile celor din jur, chiar dacă par distrași

Problema cea mai mare nu este ADHD-ul în sine, ci felul în care este înțeles de ceilalți. De multe ori, acești adulți au crescut auzind că sunt „leneși”, „iresponsabili”, „visători” sau „neatenți”. Etichetele devin cicatrici și se transformă în vinovăție, rușine, lipsă de încredere.
A vorbi despre ADHD altfel înseamnă să schimbăm perspectiva:
✅️ de la „deficit” la diversitate
✅️ de la „nu ești în stare” la „ai nevoie de alte structuri și strategii”
✅️ de la judecată la înțelegere și sprijin

Există soluții: psihoterapia, medicația, tehnicile de organizare, coachingul, sprijinul din partea familiei sau colegilor. Toate pot face o diferență uriașă. Când adultul cu ADHD e recunoscut și sprijinit, începe să descopere cm să-și valorifice resursele.
Un adult cu ADHD are nevoie să fie văzut așa cm este: un om cu un creier care funcționează altfel, cu provocările lui, dar și cu strălucirile lui unice.

07/03/2026

„Niciodată nu poți ști ce te așteaptă după colț. Poate fi tot ceea ce îți dorești. Sau poate că nu e absolut nimic. Doar mergi înainte, punând un picior înaintea celuilalt, iar într-o zi te vei uita înapoi și vei realiza că ai urcat un munte.”

— Tom Hiddleston

05/03/2026

🟢 Ideile delirante în tulburarea schizo-afectivă 🟢

Ideile delirante reprezintă convingeri foarte puternice, care persistă chiar și atunci când există dovezi clare că lucrurile stau altfel. Persoana este convinsă de realitatea acestor idei și le trăiește ca pe un adevăr absolut. Pentru cei din jur, aceste convingeri pot părea neobișnuite sau greu de înțeles. Pentru persoana care le experimentează, ele pot fi extrem de reale și pot influența profund felul în care interpretează lumea.

🔰 Caracteristicile ideilor delirante

Ideile delirante au câteva trăsături tipice:
➡️ Convingere foarte puternică: persoana este sigură că ideea este adevărată
➡️ Rezistență la argumente: explicațiile logice sau dovezile contrare au un impact foarte mic
➡️ Interpretarea distorsionată a realității: evenimente obișnuite pot primi semnificații personale sau amenințătoare
➡️ Impact asupra comportamentului: convingerile influențează deciziile și reacțiile zilnice

🔰 Tipuri frecvente de idei delirante

1. Idei de persecuție

Persoana are convingerea că este urmărită, supravegheată, criticată sau că cineva dorește să îi facă rău.
Exemple frecvente:
-credința că vecinii ascultă conversațiile prin pereți
-convingerea că este monitorizată prin telefon sau internet
-interpretarea unor evenimente obișnuite ca fiind parte dintr-un plan împotriva ei
❗️Acest tip de idei delirante poate produce teamă intensă și suspiciune față de cei din jur.

2. Idei de grandoare

Persoana se percepe ca având puteri, abilități sau un rol special.
Pot apărea convingeri precum:
-misiune importantă pentru salvarea lumii
-inteligență sau talent extraordinar recunoscut de instituții importante
-legături speciale cu persoane foarte influente
Aceste idei pot apărea mai ales în episoadele maniacale.

3. Idei de referință

Persoana crede că anumite mesaje, gesturi sau evenimente sunt adresate direct ei.
Exemple:
-convingerea că prezentatorul de la televizor transmite mesaje speciale
-interpretarea unor melodii sau reclame ca fiind despre propria persoană
-sentimentul că oamenii de pe stradă vorbesc despre ea

4. Idei de influență sau control

Apare convingerea că gândurile, emoțiile sau acțiunile sunt controlate de o forță externă.
Persoana poate simți că:
-cineva îi introduce gânduri în minte
-gândurile îi sunt citite sau furate
-anumite tehnologii sau forțe invizibile îi controlează comportamentul

🔰 Cum afectează viața de zi cu zi?

Ideile delirante pot influența profund relațiile și activitățile cotidiene. Suspiciunea poate duce la izolare socială. Convingerile de persecuție pot produce anxietate intensă. Ideile de grandoare pot determina decizii impulsive sau riscante.
Pentru persoană, experiența este adesea foarte intensă și poate fi însoțită de teamă, confuzie sau agitație.

Tratamentul adecvat poate reduce intensitatea ideilor delirante și poate ajuta persoana să recâștige o perspectivă mai stabilă asupra realității. Medicația antipsihotică, psihoterapia și sprijinul familiei au un rol important în acest proces.

04/03/2026

🟡🟡 TULBURAREA SCHIZO-AFECTIVĂ 🟡🟡

🟡 Ce înseamnă tulburarea schizo-afectivă?

În această tulburare, o persoană poate experimenta episoade în care percepe realitatea într-un mod diferit de ceilalți, iar în același timp trece prin perioade de depresie profundă sau de energie excesivă, asociată cu stări de euforie sau agitație.

Simptomele psihotice pot include:

🔸️Halucinații: auzirea unor voci sau perceperea unor lucruri care nu sunt prezente în realitate
🔸️Idei delirante: convingeri foarte puternice, greu de schimbat, chiar și atunci când dovezile arată contrariul
🔸️Gândire dezorganizată: discurs dificil de urmărit sau idei care par fără legătură între ele
🔸️Dificultăți în funcționarea zilnică

Pe lângă aceste simptome, apar episoade afective, care pot fi de două tipuri:

1. Episoade depresive
▪️tristețe intensă
▪️pierderea interesului pentru activități
▪️oboseală accentuată
▪️sentimente de vinovăție sau lipsă de valoare
▪️tulburări de somn și apetit

2. Episoade maniacale
▪️energie foarte crescută
▪️nevoie redusă de somn
▪️gânduri accelerate
▪️impulsivitate sau comportamente riscante
▪️sentiment de putere sau încredere exagerată

‼️Uneori, simptomele psihotice pot continua chiar și în perioade în care starea afectivă pare stabilă.

🟡 Cât de frecventă este?

Tulburarea schizo-afectivă este considerată rară comparativ cu alte tulburări psihice. Apare de obicei la începutul vieții adulte, iar evoluția poate varia de la o persoană la alta.

🟡 De ce apare?

Cercetările arată că mai mulți factori pot contribui la apariția acestei tulburări:
🔸️predispoziția genetică
🔸️modul în care funcționează anumite circuite ale creierului
🔸️stresul intens sau experiențe de viață dificile
🔸️factorii de mediu

De regulă, nu există o singură cauză identificabilă. Afecțiunea apare prin interacțiunea mai multor elemente biologice și psihologice.

🟡 Cum se pune diagnosticul?

Diagnosticul este stabilit de medicul psihiatru pe baza:
▪️discuțiilor detaliate cu pacientul
▪️istoricului simptomelor
▪️observației evoluției în timp
Pentru stabilirea diagnosticului este importantă identificarea perioadelor în care simptomele psihotice apar independent de episoadele afective.

🟡 Cum se tratează?

Tratamentul este adaptat fiecărei persoane și include de obicei mai multe componente.

1. Tratament medicamentos
Poate include:
-antipsihotice
-stabilizatori ai dispoziției
-antidepresive
Schema terapeutică este stabilită individual și ajustată în funcție de evoluție.

2. Psihoterapie
Psihoterapia ajută la:
-înțelegerea simptomelor
-dezvoltarea unor strategii de gestionare a stresului
-îmbunătățirea relațiilor și a funcționării zilnice

3. Sprijin social și familial
Sprijinul familiei și al mediului apropiat are un rol major. Informarea corectă despre tulburare reduce stigmatizarea și facilitează recuperarea.

🟡 Cum evoluează?

Evoluția diferă de la o persoană la alta. Unele persoane au episoade separate de perioade lungi de stabilitate. Alte persoane pot avea simptome mai persistente. Tratamentul adecvat și monitorizarea regulată pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții.
Mulți pacienți reușesc să își continue studiile, activitatea profesională și viața socială atunci când primesc sprijinul potrivit și tratamentul este urmat consecvent.

‼️De ce este importantă informarea?
Tulburările psihice sunt adesea însoțite de neînțelegeri și prejudecăți. Informațiile corecte ajută la creșterea empatiei și la recunoașterea timpurie a simptomelor. Cu evaluare medicală, tratament și suport adecvat, persoanele care trăiesc cu tulburare schizo-afectivă pot avea o viață stabilă și împlinită.

25/02/2026

👤 SOCIOPATIA

Sociopatia este un termen folosit frecvent pentru a descrie un tipar de personalitate caracterizat prin lipsa empatiei, impulsivitate și dificultăți în respectarea normelor sociale. În limbaj clinic, se încadrează în cadrul tulburării de personalitate antisocială.

Ce presupune acest tipar?
🟡 dificultăți în a simți vinovăție autentică
🟢 tendința de a manipula pentru beneficii personale
🟡 comportamente impulsive, uneori agresive
🟢 încălcarea repetată a regulilor sociale
🟡 relații instabile, superficiale

Persoanele cu trăsături sociopatice pot fi carismatice, convingătoare și aparent sigure pe ele. În spatele acestei imagini se află frecvent o capacitate redusă de a rezona emoțional cu ceilalți.
Este important de înțeles că vorbim despre un spectru. Există diferențe majore între trăsături izolate și un diagnostic propriu-zis. Diagnosticul se stabilește doar în urma unei evaluări clinice realizate de un specialist.

Factorii implicați includ:
⚫️ experiențe traumatice timpurii
🔴 mediu familial instabil
⚫️ abuz sau neglijare
🔴 predispoziții biologice

Impactul asupra celor din jur poate fi semnificativ: relații tensionate, sentiment de confuzie, epuizare emoțională, dificultăți în a înțelege comportamentele contradictorii. Înțelegerea acestor mecanisme aduce mai multă luciditate. Cu cât cunoaștem mai bine aceste tipare, cu atât putem construi relații mai sigure și putem lua decizii care protejează echilibrul personal.

22/02/2026

🩺 RELAȚIA MEDIC-PACIENT ÎN PSIHIATRIE

🌿 Relația medic–pacient în psihiatrie este mai mult decât un simplu contact profesional. Este o colaborare care poate schimba cursul unei vieți. În psihiatrie, omul din fața medicului aduce, pe langa simptome, întreaga lui poveste: felul în care trăiește, ce îl doare, ce speră, cm a fost învățat să facă față dificultăților.

🌿 Primul pas este crearea unui spațiu sigur.
Pacientul are nevoie să simtă că poate vorbi fără teama de a fi judecat. Medicul ascultă activ, lasă timp pentru răspunsuri, urmărește cuvintele, tonul vocii, expresia feței, gesturile. Aceste detalii ajută la înțelegerea profundă a stării pacientului.

🌿 Un alt element important este claritatea. Explicațiile despre diagnostic, prognostic și tratament trebuie să fie simple, pe înțelesul pacientului. Informația corectă reduce anxietatea și îl ajută pe pacient să ia decizii în cunoștință de cauză. Întrebările sunt încurajate, iar răspunsurile se oferă cu răbdare.

🌿 Încrederea se construiește și prin transparență. Pacientul este implicat în procesul de alegere a tratamentului, este întrebat ce temeri are. Un plan de tratament care ține cont de viața pacientului, de familia lui și de resursele pe care le are la dispoziție are șanse mai mari să fie respectat.

🌿 Confidențialitatea este un pilon al relației. Ceea ce se discută rămâne între medic și pacient, cu rare excepții legale, ceea ce dă libertate de exprimare și creează un cadru de încredere.

🌿 Consecvența medicului contează. Prezența la timp la consultații, atenția la detalii și urmărirea evoluției arată respect pentru pacient și cresc sentimentul de siguranță.

🌿 Nu lipsesc nici elementele umane: un zâmbet, o glumă potrivită, un gest care arată empatie. Ele pot face diferența între o vizită rece și una care dă speranță.

🌿 Relația medic–pacient în psihiatrie este un proces care se clădește în timp. Fiecare întâlnire adaugă o cărămidă la fundația încrederii. Cu cât această legătură este mai solidă, cu atât tratamentul are rezultate mai bune. Medicamentele și psihoterapia funcționează optim când pacientul se simte parte din echipă, nu doar beneficiar pasiv al unor decizii.

🌿 O astfel de relație poate deveni, pentru mulți pacienți, primul pas spre o viață mai echilibrată. Într-o lume în care stigmatul legat de sănătatea mintală este încă prezent, medicul psihiatru are rolul de a normaliza suferința, de a arăta că există soluții și de a însoți pacientul pe drumul lui, oricât de anevoios ar fi.

22/02/2026

👥️ Cine apelează la un psihiatru?

Majoritatea celor care ajung într-un cabinet de psihiatrie sunt oameni obișnuiți, care au trecut prin lucruri grele și au încercat prea mult timp să le ducă singuri.
🔹️Vin oameni care au fost puternici ani întregi, dar într-o zi au simțit că nu mai pot.
🔹️Vin părinți care se simt vinovați că nu mai au răbdare.
🔹️Vin medici, profesori, polițiști, artiști, oameni de afaceri, studenți.
🔹️Vin oameni care zâmbesc la serviciu, dar nu mai au energie când ajung acasă.
🔹️Vin adolescenți care nu știu cm să spună că îi doare.
🔹️Vin bunici care nu mai găsesc sensul.

Toți acești oameni au un lucru în comun: curajul de a recunoaște că suferința psihică este reală și că merită tratată.
Psihiatria nu înseamnă doar medicamente. Înseamnă ascultare, înțelegere, reconstrucție. Înseamnă să înveți din nou cm să dormi, cm să te bucuri, cm să nu mai trăiești în alertă permanentă.
‼️E momentul să ne desprindem de prejudecata că „la psihiatru merg doar cei nebuni”.

La psihiatru merg oameni care au avut pierderi, dezamăgiri, traume, epuizare, anxietăți, atacuri de panică, depresii. Oameni care vor să se simtă din nou bine.
Dacă ți se pare că ceva nu mai e ca înainte, că oboseala nu trece, că frica sau tristețea nu te mai lasă să trăiești cm vrei, e în regulă să cauți ajutor.
La cabinetul de psihiatrie nu se judecă, nu se etichetează. Se caută echilibrul.
Și, pas cu pas, se reconstruiește speranța.

18/02/2026

🟧 Când depresia netratată afectează memoria și funcțiile cognitive

🔸️Depresia este adesea privită ca o suferință emoțională. În realitate, poate afecta progresiv funcționarea cognitivă.

🔸️Atunci când rămâne netratată, depresia prelungită se asociază cu modificări structurale și funcționale la nivel cerebral.

🔸️Studiile de neuroimagistică au evidențiat:
-reducerea volumului hipocampului
-afectarea conectivității în rețelele implicate în memorie și atenție
-creșterea nivelului de cortizol, cu efect neurotoxic pe termen lung

🔸️Pe termen scurt, persoana poate observa:
-dificultăți de concentrare
-lentoare în gândire
-probleme de memorie recentă
-dificultăți în luarea deciziilor

🔸️Când episodul depresiv devine cronic, aceste simptome pot persista și pot evolua către un declin cognitiv semnificativ. Literatura de specialitate descrie conceptul de „pseudodemență depresivă”, iar în unele situații depresia netratată crește riscul dezvoltării unei tulburări neurocognitive majore.

🔸️Mecanismele implicate includ:
-inflamație cronică
-disfuncție vasculară
-scăderea neuroplasticității
-reducerea factorilor neurotrofici, precum BDNF

🔸️Depresia afectează memoria, atenția și funcțiile executive. În timp, creierul își pierde capacitatea de adaptare, iar recuperarea devine mai dificilă.

🔸️Tratamentul precoce are rol protector. Intervenția farmacologică, psihoterapia, activitatea fizică regulată și stimularea cognitivă contribuie la menținerea funcțiilor mentale și la reducerea riscului de deteriorare.

🔸️Depresia este o afecțiune tratabilă. Abordarea ei la timp înseamnă protejarea emoțiilor, dar și a memoriei, clarității mentale și autonomiei pe termen lung.

14/02/2026

🌿Ce înseamnă cu adevărat legătura dintre psihiatru și pacient

De cele mai multe ori, când vorbim despre psihiatrie, oamenii se gândesc automat la medicamente. La rețete. La diagnostic. Însă dincolo de toate acestea, există ceva esențial, adesea trecut cu vederea: relația terapeutică.
Acea legătură invizibilă, dar profundă, dintre psihiatru și pacient poate face diferența dintre o consultație „corectă” și un drum real spre vindecare.
🔑 Ce este relația terapeutică?
Este mai mult decât o relație profesională. Este un spațiu sigur, construit cu răbdare și încredere, unde o persoană care suferă psihic își poate permite, poate pentru prima dată, să fie sinceră cu tot ce simte și trăiește.
În acest spațiu:
• nu ești judecat;
• nu ți se spune „alții au probleme mai mari”;
• nu trebuie să zâmbești dacă nu ai chef;
• nu trebuie „să te aduni” ca să fii demn de ajutor.
🧠 De ce contează atât de mult în psihiatrie?
Pentru că tulburările psihice nu se văd la radiografie. Ele se „văd” în povestea ta. Iar ca psihiatru, nu pot să te înțeleg cu adevărat dacă nu îmi permiți să intru — cu grijă și respect — în lumea ta interioară.
Dar pentru ca tu să îmi permiți asta, trebuie să simți că sunt acolo cu tine, nu doar cu un stetoscop imaginar, ci cu mintea, inima și prezența mea întreagă.
🧩 Ce presupune o relație terapeutică bună?
• Empatie reală, nu doar un „te înțeleg” spus din politețe.
• Ascultare activă, nu doar completarea unei fișe.
• Respect reciproc, chiar și în cele mai dificile conversații.
• Lipsa etichetării — pacientul nu este „un borderline” sau „un depresiv”, ci un om care trece prin ceva profund.
• Claritate și transparență, inclusiv în ceea ce privește tratamentul, opțiunile, durata estimată, efectele secundare.
💬 „Nu pot vorbi cu nimeni, dar cu dvs. pot…”
Această frază, auzită de mulți psihiatri, nu este o laudă. Este o realitate tristă despre cât de singur poate fi un om care suferă psihic. Dar este și o mare responsabilitate.
Pentru unii pacienți, psihiatru devine primul om care îi vede cu adevărat. Iar de acolo începe transformarea.
🧭 Ce rol are psihiatrul în relația terapeutică?
• Nu este un salvator.
• Nu este un judecător.
• Nu este un prieten în sensul clasic.
Este un ghid empatic, care cunoaște hărțile psihicului uman și merge alături de tine cât timp ai nevoie. Cu știință, cu grijă, cu limite clare, dar și cu o prezență umană autentică.
❤️ Și ce poți face tu, ca pacient?
• Să întrebi tot ce ai nevoie, fără rușine.
• Să îți exprimi temerile despre tratament sau diagnostic.
• Să te oprești din mers dacă simți că relația nu este una care te sprijină.
• Să cauți un alt psihiatru dacă simți că nu rezonezi — pentru că da, chimia contează și aici.
🔄 Nu doar tratamentul contează. Contează cine ți-l oferă. Contează cm te simți în prezența lui.
O relație terapeutică autentică este o parte esențială a procesului de vindecare psihică. Fără ea, medicația poate deveni doar o soluție temporară. Cu ea, însă, apare șansa reală de a reconstrui sens, echilibru, încredere.

14/02/2026

♀️ TULBURAREA DISFORICĂ PREMENSTRUALĂ

Sindromul premenstrual (SPM) este familiar multor femei: schimbări de dispoziție, iritabilitate, oboseală, dureri de sâni sau crampe abdominale. Însă pentru unele femei, ceea ce se întâmplă în a doua parte a ciclului menstrual depășește cu mult disconfortul obișnuit. Este vorba despre tulburarea disforică premenstruală (PMDD), o formă severă a sindromului premenstrual, care afectează semnificativ starea psihică, relațiile și funcționarea zilnică.

🔴 Ce este disforia premenstruală

PMDD este o tulburare psihiatrică recunoscută oficial, caracterizată prin simptome emoționale intense ce apar ciclic, în a doua jumătate a fazei luteale (cu aproximativ 7-10 zile înainte de menstruație) și dispar în primele zile ale sângerării. Este o reacție disproporționată, dureroasă, greu de controlat.

Simptomele pot include:
🔻 iritabilitate sau furie intensă, adesea fără motiv aparent
tristețe profundă, episoade de plâns, sentiment de deznădejde
🔻 anxietate marcată sau tensiune interioară
🔻 schimbări rapide ale dispoziției
🔻 dificultăți de concentrare, oboseală mentală
🔻 insomnie sau somn excesiv
🔻 modificări ale apetitului (poftă de dulciuri sau mâncat compulsiv)
🔻 retragere socială, scăderea interesului pentru activitățile obișnuite

Pentru diagnosticul de PMDD, simptomele trebuie să apară în mod constant, ciclic, și să afecteze semnificativ funcționarea zilnică: la locul de muncă, în familie sau în relații.

🔴 De ce apare

Mecanismul nu este complet elucidat. Este o sensibilitate crescută a sistemului nervos la fluctuațiile hormonale normale din ciclul menstrual. După ovulație, nivelul de estrogen scade, iar progesteronul crește. La unele femei, aceste modificări declanșează o reacție disproporționată în zonele creierului implicate în reglarea emoțiilor, serotoninei și stresului.

Există și factori favorizanți:
🔸️antecedente personale sau familiale de tulburări afective
🔸️stres cronic
🔸️traumă psihologică anterioară
🔸️somn insuficient, alimentație dezechilibrată, sedentarism

🔴 Cum se diagnostichează

Pentru o evaluare corectă, este necesară urmărirea zilnică a simptomelor timp de cel puțin două cicluri menstruale. Se pot folosi jurnale sau aplicații care notează dispoziția, somnul, energia, pofta de mâncare. Diagnosticul se stabilește de obicei de către medicul psihiatru sau ginecolog.

🔴 Tratament

Tratamentul disforiei premenstruale are mai multe niveluri:
◾️Intervenții psihologice și stil de viață:
🔹️somn regulat, alimentație echilibrată (reducerea zahărului)
🔹️activitate fizică moderată zilnic
🔹️tehnici de gestionare a stresului: mindfulness, yoga, psihoterapie cognitiv-comportamentală

◾️Tratament medicamentos:
🔹️antidepresive din clasa inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)
🔹️uneori, contraceptive hormonale care reduc fluctuațiile hormonale
🔹️suplimente de calciu, magneziu, vitamina B6 (cu eficiență variabilă)

◾️Monitorizare pe termen lung:
Răspunsul la tratament diferă de la o persoană la alta. Colaborarea între medicul psihiatru și ginecolog este esențială.

De ce e important să fie recunoscută

PMDD este o tulburare biologic determinată, care afectează relațiile, performanța profesională și calitatea vieții. Femeile care se confruntă cu ea merită înțelegere și tratament, nu judecată.

12/02/2026

𝗗𝗲 𝗰𝗲 𝗶𝘂𝗯𝗲𝘀𝗰 𝗽𝘀𝗶𝗵𝗶𝗮𝘁𝗿𝗶𝗮?

Psihiatria nu e doar o ramură a medicinei pentru mine. Este un fel de a privi lumea. În fiecare zi întâlnesc oameni care vin la mine purtând în tăcere greutăți uriașe: frici care îi țin treji noaptea, gânduri care îi dor, amintiri pe care nu le pot alunga. Și, pas cu pas, începem să le desfacem împreună.
Îmi iubesc meseria pentru că mă învață să fiu prezentă. În cabinet nu există zgomotul lumii din afară, doar doi oameni și povestea unuia dintre ei. Uneori cu lacrimi, alteori cu zâmbete stinghere. Învăț să ascult până la capăt, fără să grăbesc, fără să judec.
Îmi iubesc meseria pentru că mă obligă să rămân curioasă. Fiecare pacient este o lume în sine, un univers plin de mistere. Creierul uman este cel mai fascinant organ, iar mintea, cel mai mare puzzle. Psihiatria nu-mi permite să mă plictisesc vreodată. Mereu există ceva nou de înțeles, o poveste nouă de descifrat, o combinație de tratament care să aducă lumină.
Dar ceea ce iubesc cel mai mult este momentul în care văd transformarea. Când cineva care a venit prăbușit de tristețe, convins că nu va mai ieși niciodată la suprafață, începe să râdă din nou. Când cineva care nu se mai ridica din pat începe să-și facă planuri pentru viitor. Când cineva care a simțit că e singur pe lume își dă seama că de fapt nu e.
Îmi iubesc meseria pentru că îmi arată mereu că oamenii sunt incredibil de puternici. Chiar și atunci când nu mai cred asta despre ei înșiși. Psihiatria mă învață să privesc dincolo de simptome și să văd omul din fața mea. Să nu-l reduc la un diagnostic, ci să-l însoțesc pe drumul lui. Uneori drumul e lung, alteori e abrupt, dar aproape întotdeauna merită.
Îmi iubesc meseria pentru că mă face să simt că munca mea contează. Nu doar în statistici, ci în viața concretă a oamenilor. Că pot fi martor la renașterea lor. Și nu cred că există privilegiu mai mare decât acesta.
Psihiatria nu e despre etichete. Nu e despre nebunie. Este despre vindecare, despre speranță și despre curajul de a trăi în continuare.

Dr. Drumar Anita

08/03/2026

07/03/2026

07/03/2026

05/03/2026

04/03/2026

25/02/2026

22/02/2026

22/02/2026

18/02/2026

14/02/2026

14/02/2026

12/02/2026

Address

Telephone

Website

Alerts

Contact The Practice

Shortcuts

Share

Category