Ioana Ciurtin - Psiholog în avangardă

Ioana Ciurtin - Psiholog în avangardă Sunt psiholog clinician atestat cu drept de liberă practică emis de Colegiul Psihologilor din România. Pentru cei mici și pentru cei mari.

Cabinet Individual de Psihologie Ioana-Nicoleta Ciurtin

Evaluare psihologică şi psihodiagnostic
Evaluări, avize şi rapoarte psihologice
Consiliere psihologică
Logopedie Cu mai bine de 10 ani experienţă de practică clinică în sectorul public şi privat cu adulţi şi copii. Am colaborat de-a lungul anilor cu beneficiari persoane juridice: Fundaţia Mihai Neşu, Centrul Medical Crucea Roşie, cabinete medicale, ONG-uri. Desfăşor activităţi complexe, variind de la evaluare psihologică şi consiliere individuală privind tulburările psihice, terapie de grup, prevenţie şi intervenţie în consumul de droguri, consiliere psihologică în situaţii de criză, logopedie

Evaluare psihologică şi psihodiagnostic
Evaluări, avize şi rapoarte psihologice
Consiliere psihologică
Logopedie

La cabinetul meu, puteți găsi o gamă amplă de servicii psihologice. De la consiliere și evaluare, până la logopedie și sprijin în parenting.

You are not broken: Stresul psihic ca parte a condiţiei umaneTe-ai gândit vreodată, în situaţii stresante de viaţă, „Ce ...
25/09/2024

You are not broken: Stresul psihic ca parte a condiţiei umane

Te-ai gândit vreodată, în situaţii stresante de viaţă, „Ce este în neregulă cu mine?”, „Sunt un dezastru” sau „Toţi ceilalţi par să se descurce foarte bine, eu de ce nu reuşesc?”

Aceste afirmaţii nu reflectă provocările reale prin care trecem, ci fac referire la persoana noastră şi majoritatea dintre noi avem astfel de gânduri în situaţii stresante, percepute ca fiind ameninţătoare.

Dar de ce avem această tendinţă de a ne auto-învinovăţi atât de uşor? De ce avem această tendinţă de a considera că automat este ceva intrinsec în neregulă cu noi atunci când suferim?

În medicină, identificăm probleme sau disfuncții specifice în corp și încercăm să le corectăm. Însă, atunci când simțim suferință în viața noastră, nu înseamnă neapărat că o parte specifică din noi este problema.

Anxietatea, depresia și multe alte forme de suferinţă pe care le considerăm tulburări mentale au apărut adesea în mod natural ca mecanisme de apărare împotriva durerii. Însă, dacă aceste mecanisme au fost disfuncţionale şi au condus la consecinţe emoţionale, comportamentale sau biologice disfuncţionale, atunci simptomele au avut întotdeauna sens. Ele au fost pur şi simplu modalităţi prin care ai încercat să te protejezi.

Astfel, să reducem simptomele nu este suficient ca să devenim funcţionali şi adaptaţi în faţa suferinţei psihice şi a evenimemtelor stresante de viaţă. La fel cm opusul depresiei nu este neapărat fericirea, ci vitalitatea. La fel cm opusul anxietăţii nu este neapărat calmul, ci încrederea.

Fiecare dintre noi este prea complex ca fiinţă umană pentru a putea fi tratat dintr-o perspectivă reducţionistă, ca o problemă care trebuie rezolvată. Când ne concentrăm pe acţiunile necesare pentru a trăi viaţa pe care ne-o dorim, când alegem să învăţăm cine suntem şi ce putem face, când căutăm să găsim sens şi semnificaţie în viaţa noastră descoperim adesea că nu mai este nevoie să reparăm ceea ce credem că este “stricat”.

În plus, ne putem concentra pe construirea încrederii că putem face faţă chiar dacă se întâmplă cel mai rău lucru posibil şi a încrederii că putem gestiona emoţiile inconfortabile.

Când întâmpinăm dificultăți legate de gânduri, sentimente sau comportamente putem căuta sprijin sub forma evaluării şi consilierii psihologice pentru a descoperi că nu suntem “stricaţi”, doar suferinzi. Durerea emoțională, conflictul interior sau convingerile negative ne țin adesea blocați şi ne orbesc de la a ne vedea punctele forte și abilitățile.

15/12/2023
15/12/2023
FOMO vs. JOMOFOMO (“fear of missing out” ) se referă la "teama de a rata ceva" - acea neliniște anxioasă pe care o simți...
14/12/2023

FOMO vs. JOMO
FOMO (“fear of missing out” ) se referă la "teama de a rata ceva" - acea neliniște anxioasă pe care o simțim atunci când avem senzația că nu suntem incluși în ceva interesant, important și plăcut.

Căutarea/ derularea (scrolling) continuă pe rețelele sociale în încercarea de a te simți inclus poate stârni sentimente de neliniște și inadecvare, cauzate de competiția constantă şi tendinţa de a ne compara social, uitând că ceea ce vedem pe rețelele sociale nu este o reprezentare precisă a vieților altor oameni.

La intensitatea sa maximă, FOMO poate duce la gelozie și invidie față de ceea ce au alții. Indiferent cât de mult încercăm să ținem pasul cu notificările despre tot ce se întâmplă în viața altor oameni, inevitabil vom rata, pentru că pur și simplu există prea multe lucruri în desfășurare tot timpul.

Acest sentiment de ratare poate fi dureros și ne poate determina să ne simțim nesatisfăcuți și inadecvați. Verificarea continua a rețelelor sociale a fost asociată cu o creștere a anxietății în rândul generațiilor care s-au născut în era digitală.

RUPEȚI LANȚURILE FOMO: ÎMBRĂȚIȘAŢI BUCURIA DE A RATA CEVA
JOMO (“joy of missing out”) se referă la "bucuria de a rata ceva”, deconectarea de toate reţelele sociale şi reconectarea cu momentul prezent.

Deconectarea de dispozitivele noastre ne poate oferi o pauză de la compararea socială implacabilă, care ar putea sta la baza multor stări de anxietate și disforie experimentate în special de Millenials şi Generaţia Z.

JOMO ne oferă oportunitatea de a simţi recunoștință pentru tot ceea ce avem chiar aici și chiar acum.

În timp ce JOMO îmbrățișează viața offline și pune accentual pe relaţiile sociale cu prietenii și familia în momentul prezent, FOMO încurajează preocuparea faţă de tot ceea ce este dincolo de aici și acum.

Strategii pentru a găsi bucurie în a rata ceva:
1. Întocmeşte o listă cu activitățile pe care le apreciezi cu adevărat. Ţine-o într-un loc la vedere și fă tot ce poţi pentru a include în rutina zilnică aceste activităţi care îţi aduc bucurie.
2. Planifică timpul liber. Prea des ne lasăm duși de val și ne întrebăm ce am făcut toată ziua odată ce suntem în pat. Cheia este echilibrul: să nu ne structurăm prea mult viața, ci să ne rezervăm timp pentru întâlnirile semnificative, activitățile creative sau orice ne aduce bucurie în offline, în loc să investim timp în “conectarea” cu persoane relativ străine din mediul online.
3. Alege momente în care să te deconectezi intenționat de la reţelele sociale și dispozitivele electronice pentru a te bucura de timpul liber și de a te concentra asupra momentului prezent.
4. Detoxifiere digitală. Asigură-te că te deconectezi pentru o perioadă de timp stabilită în fiecare zi sau săptămână pentru a te ancora în momentul prezent. Investeşte în relaţiile offline cu ceilalţi (familie, prieteni, vecini etc. )
5. Stabilește așteptări realiste în ceea ce privește activitățile sociale și media, înțelegând că nu poți participa la toate evenimentele și că este normal să ratezi unele lucruri.
6. Fii recunoscător pentru ceea ce ai și pentru momentele liniștite și plăcute pe care le trăieşti în absența presiunii FOMO.
7. Acordă o atenție deosebită îngrijirii personale și găsește activități care îți aduc bucurie și satisfacție în timpul tău liber.
8. Îndreaptă-ți atenția către calitatea relaţiilor sociale și a experiențelor pe care le trăieşti, în loc să te concentrezi asupra cantității de evenimente sau activități la care poți participa.
9. Îmbrățișează bucuria de a rata ceva și înțelege că este un aspect natural al vieții.

Bucuria de a rata ceva merită a fi luată în considerare atunci când observăm că sacrificăm realitatea încercând să ținem pasul cu fluxul constant de informații din mediul online.

Say goodbye to FOMO (Fear Of Missing Out) and unlock the secrets of enjoying the present moment, practicing self-care, and nurturing your mental health. Embr...

FOMO vs. JOMOFOMO (“fear of missing out” ) se referă la "teama de a rata ceva" - acea neliniște anxioasă pe care o simți...
14/12/2023

FOMO vs. JOMO
FOMO (“fear of missing out” ) se referă la "teama de a rata ceva" - acea neliniște anxioasă pe care o simțim atunci când avem senzația că nu suntem incluși în ceva interesant, important și plăcut.

Căutarea/ derularea (scrolling) continuă pe rețelele sociale în încercarea de a te simți inclus poate stârni sentimente de neliniște și inadecvare, cauzate de competiția constantă şi tendinţa de a ne compara social, uitând că ceea ce vedem pe rețelele sociale nu este o reprezentare precisă a vieților altor oameni.

La intensitatea sa maximă, FOMO poate duce la gelozie și invidie față de ceea ce au alții. Indiferent cât de mult încercăm să ținem pasul cu notificările despre tot ce se întâmplă în viața altor oameni, inevitabil vom rata, pentru că pur și simplu există prea multe lucruri în desfășurare tot timpul.

Acest sentiment de ratare poate fi dureros și ne poate determina să ne simțim nesatisfăcuți și inadecvați. Verificarea continua a rețelelor sociale a fost asociată cu o creștere a anxietății în rândul generațiilor care s-au născut în era digitală.

RUPEȚI LANȚURILE FOMO: ÎMBRĂȚIȘAŢI BUCURIA DE A RATA CEVA!!!
JOMO (“joy of missing out”) se referă la "bucuria de a rata ceva”, deconectarea de toate reţelele sociale şi reconectarea cu momentul prezent.

Deconectarea de dispozitivele noastre ne poate oferi o pauză de la compararea socială implacabilă, care ar putea sta la baza multor stări de anxietate și disforie experimentate în special de Millenials şi Generaţia Z.

JOMO ne oferă oportunitatea de a simţi recunoștință pentru tot ceea ce avem chiar aici și chiar acum.

În timp ce JOMO îmbrățișează viața offline și pune accentual pe relaţiile sociale cu prietenii și familia în momentul prezent, FOMO încurajează preocuparea faţă de tot ceea ce este dincolo de aici și acum.

STRATEGII pentru a găsi bucurie în a rata ceva:
1. Întocmeşte o listă cu activitățile pe care le apreciezi cu adevărat. Ţine-o într-un loc la vedere și fă tot ce poţi pentru a include în rutina zilnică aceste activităţi care îţi aduc bucurie.
2. Planifică timpul liber. Prea des ne lasăm duși de val și ne întrebăm ce am făcut toată ziua odată ce suntem în pat. Cheia este echilibrul: să nu ne structurăm prea mult viața, ci să ne rezervăm timp pentru întâlnirile semnificative, activitățile creative sau orice ne aduce bucurie în offline, în loc să investim timp în “conectarea” cu persoane relativ străine din mediul online.
3. Alege momente în care să te deconectezi intenționat de la reţelele sociale și dispozitivele electronice pentru a te bucura de timpul liber și de a te concentra asupra momentului prezent.
4. Detoxifiere digitală. Asigură-te că te deconectezi pentru o perioadă de timp stabilită în fiecare zi sau săptămână pentru a te ancora în momentul prezent. Investeşte în relaţiile offline cu ceilalţi (familie, prieteni, vecini etc. )
5. Stabilește așteptări realiste în ceea ce privește activitățile sociale și media, înțelegând că nu poți participa la toate evenimentele și că este normal să ratezi unele lucruri.
6. Fii recunoscător pentru ceea ce ai și pentru momentele liniștite și plăcute pe care le trăieşti în absența presiunii FOMO.
7. Acordă o atenție deosebită îngrijirii personale și găsește activități care îți aduc bucurie și satisfacție în timpul tău liber.
8. Îndreaptă-ți atenția către calitatea relaţiilor sociale și a experiențelor pe care le trăieşti, în loc să te concentrezi asupra cantității de evenimente sau activități la care poți participa.
9. Îmbrățișează bucuria de a rata ceva și înțelege că este un aspect natural al vieții.

Bucuria de a rata ceva merită a fi luată în considerare atunci când observăm că sacrificăm realitatea încercând să ținem pasul cu fluxul constant de informații din mediul online.

Say goodbye to FOMO (Fear Of Missing Out) and unlock the secrets of enjoying the present moment, practicing self-care, and nurturing your mental health. Embr...

Linia care desparte binele de rau trece prin inima fiecarei fiinte umane, spunea scriitorul Aleksandr Soljenitin. Iisus ...
25/12/2018

Linia care desparte binele de rau trece prin inima fiecarei fiinte umane, spunea scriitorul Aleksandr Soljenitin. Iisus Hristos este Calea care ne arata aceasta fina demarcatie. Sa ne bucuram de nasterea Lui, sa alegem binele si sa imbratisam adevarul! Craciun fericit cu pace sufleteasca!

Ceea ce spunem despre ceilalti este fie o lauda, fie o critica. E important sa ne alegem cu responsabilitate cuvintele.
04/11/2018

Ceea ce spunem despre ceilalti este fie o lauda, fie o critica. E important sa ne alegem cu responsabilitate cuvintele.

Film Motivational

Address

Oradea

Telephone

+40740878009

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Ioana Ciurtin - Psiholog în avangardă posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Ioana Ciurtin - Psiholog în avangardă:

Share

Share on Facebook Share on Twitter Share on LinkedIn
Share on Pinterest Share on Reddit Share via Email
Share on WhatsApp Share on Instagram Share on Telegram

Category