Cabinet Psihologie Lala Pavel-Radu

Cabinet Psihologie Lala Pavel-Radu Psiholog
Psihoterapeut
Avize psihologice

Zilele trecute stăteam la o cafea cu un prieten și povesteam despre relații. La un moment dat, el zice: „Frate, eu i-am ...
20/09/2025

Zilele trecute stăteam la o cafea cu un prieten și povesteam despre relații. La un moment dat, el zice: „Frate, eu i-am zis că o iubesc, dar dacă nu scot gunoiul, mă privește de parcă dragostea mea n-are miros plăcut…” 🤦‍♂️😂

Și mi-a dat de gândit. Implicarea psihologică în cuplu nu e doar despre „te iubesc” și inimioare pe WhatsApp. E mai mult despre cm îți arăți zilnic prezența: când asculți fără să întrerupi, când faci un gest mic la momentul potrivit, când știi să pui o glumă exact atunci când atmosfera se încarcă.

Îți dau un exemplu simplu, tot de la el: aveau certuri pentru că ea simțea că „nu o ascultă”. La terapie de cuplu, li s-a propus un exercițiu banal: în fiecare seară, 15 minute fără telefoane, doar să-și povestească ziua. Atât. Dar fix timpul ăla a schimbat tot – ea s-a simțit importantă, el a descoperit că „a asculta” nu înseamnă „a rezolva”.

Concluzia mea? Relația se ține și cu „te iubesc”, dar mai ales cu gunoi dus la timp, cu răbdare la povești și cu umor la greu. Aia e implicarea adevărată. 💡✨

🌪️ Sindromul „filtrului de viață” – când realitatea nu mai e destul de frumoasă fără editareTrăim în plin sezon de festi...
29/07/2025

🌪️ Sindromul „filtrului de viață” – când realitatea nu mai e destul de frumoasă fără editare

Trăim în plin sezon de festivaluri.
Totul pare „wow”: piele strălucitoare, oameni frumoși, vibe de neuitat.
Dar psihologic vorbind, asistăm la un fenomen periculos: realitatea trăită prin filtru.

📱 Nu mai mergem la evenimente ca să simțim.
Mergem ca să postăm.
Nu mai râdem natural. Râdem în cadru.
Nu mai trăim spontan. Trăim strategic.

👀 Ce se întâmplă în creierul nostru?
Cu fiecare story, dopaminele se aprind. Like-urile curg.
Dar când se termină bateria telefonului, se stinge și starea de bine.
Nu mai știm cine suntem fără unghiul perfect.
Fără lumină bună. Fără validare.

🧠 Psihologic, trăim o hiperrealitate, în care emoțiile devin decor și autenticitatea o deviere de la normă.

🎭 La 20 de ani, tinerii ajung în terapie nu din cauza traumei, ci din cauza perfecțiunii obositoare.
Sunt epuizați de imaginea pe care trebuie să o întrețină zilnic.
Se tem să fie normali.
Pentru că „normalul” nu mai e destul.

💔 Și aici apare sindromul care nu e încă în manualele de diagnostic, dar e în ochii multora:
„Sunt cineva doar dacă sunt văzut perfect.”

🧩 Poate cea mai radicală formă de libertate azi e să te arăți așa cm ești.
Fără filtru. Fără edit. Fără așteptarea aplauzelor.

✨ Psihologia ne spune că vindecarea începe atunci când putem spune:
„Nu trebuie să arăt bine ca să mă simt bine.
Nu trebuie să fiu viral ca să fiu viu.”

🔍 Tinerii de la Beach, Please! – Ritualuri moderne sau simptome ale unei crize de identitate?🧠 O analiză psihologică din...
16/07/2025

🔍 Tinerii de la Beach, Please! – Ritualuri moderne sau simptome ale unei crize de identitate?
🧠 O analiză psihologică din perspectiva cognitiv-comportamentală

📍 Ceea ce vedem la festivalurile precum Beach, Please! nu este doar un eveniment muzical. Este o scenă publică a unei generații aflate în căutare disperată de sens, validare și apartenență.
Aparent, e vorba despre libertate, distracție și nonconformism. Dar privit mai profund, vorbim despre:
– ritualuri colective care devin mască pentru suferință,
– comportamente extreme care devin standardul acceptat,
– o libertate prost înțeleasă, care se transformă în haos interior.
🔬 Din punct de vedere cognitiv-comportamental, aceste manifestări pot fi decodate astfel:
– „Dacă nu particip, nu exist.”
– „Trebuie să mă expun ca să fiu interesant.”
– „Așa fac toți, deci e normal.”
– „Dacă sunt diferit, sunt respins.”
Aceste gânduri automate, neanalizate, alimentează un comportament de conformism extrem. Tinerii nu mai aleg – ei execută un scenariu social dictat de presiunea de grup și algoritmii social media.
Mulți tineri folosesc alcoolul, substanțele, expunerea sexualizată sau injuriile colective nu pentru că vor, ci pentru că nu știu cm altfel să scape de anxietate, gol, rușine sau furie.

În lipsa unui limbaj emoțional sănătos, aleg:
– dansul agresiv în locul exprimării nevoilor,
– viralizarea vulgarității în locul intimității reale,
– controlul aparențelor în locul autenticității.

Ritualurile de strigat în grup, de a posta videoclipuri cu injurii sau dansuri provocatoare NU sunt întâmplătoare. Ele sunt forme primitive de apartenență.
În trecut, apartenența se construia prin valori comune.
Astăzi, se construiește prin șoc și vizibilitate:
📱 „Dacă am like-uri, sunt cineva. Dacă apar în story-urile altora, exist.”
Când nu mai există granițe sănătoase între sine și ceilalți, între intimitate și expunere, între distracție și auto-degradare, totul devine permis – și nimic nu mai are sens.
Ceea ce pentru unii pare „libertate”, pentru alții este dezintegrare a sinelui.

🧓 Noi, când eram tineri...
Da, și noi ne revoltam. Făceam focuri pe munte, ne îndrăgosteam pe ascuns, scriam poezii în caiete cu coperți rupte.
Dar în tot acel tumult, aveam un reper: rușinea sănătoasă, limitele, sensul.

Astăzi, în multe cazuri, rușinea a fost înlocuită cu „trending-ul”.
Granițele personale – cu „filmări din orice unghi”.
Și sensul – cu „viralul de 15 secunde”.

💥 Așa e generația, lasă-i să fie liberi!
Sau:
⚠️ Aceasta este o generație care suferă profund și strigă prin comportamente extreme.

Poate că nu trebuie să alegem între a-i lăsa complet liberi sau a-i condamna.
Poate că e timpul să începem să-i ascultăm fără să-i judecăm, dar și să-i educăm fără să-i controlăm.

📌 Nu toți tinerii sunt așa.
📌 Nu toți adulții au fost mai buni.
📌 Dar ceea ce vedem e o oglindă a unei societăți în derivă emoțională.

Și oglinda nu se sparge.
Se șterge. Se înțelege. Se repară.

💬 Ce vezi tu în aceste comportamente? Autenticitate? Răzvrătire? Sau doar un strigăt colectiv de ajutor?
👇 Scrie în comentarii. Împărtășește. Gândește.

07/07/2025

Frecventarea bisericii, spovedania şi împărtăşania cât mai deasă este diferită în diferite familii. Duhovnicul este cel care stabileşte cât de des trebuie să se spovedească şi să se împărtăşească omul. Frecventarea bisericii ar trebui să devină pentru copii nu o obligaţie, ci ...

Address

Bdul 9 Mai Nr. 17
Piatra Neamt
610127

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Cabinet Psihologie Lala Pavel-Radu posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Cabinet Psihologie Lala Pavel-Radu:

Share

Share on Facebook Share on Twitter Share on LinkedIn
Share on Pinterest Share on Reddit Share via Email
Share on WhatsApp Share on Instagram Share on Telegram

Category