Cabinet Individual de Psihologie Lala Pavel-Radu

10/08/2025

27/07/2025

Internetul e plin de clipuri de la Beach, Please!, unde mii de tineri au strigat, în sincron, injurii violente la adresa unor artiști sau a unor situații. Un spectacol care ar fi trebuit să unească prin muzică, s-a transformat, în anumite momente, într-un ritual colectiv de agresivitate verbală.

Ca psiholog, nu pot să nu trag un semnal de alarmă: ceea ce normalizăm azi, va modela generațiile de mâine. Când mii de tineri înjură în cor, nu mai vorbim doar de libertate de expresie. Vorbim despre:

🧠 Dezindividualizare – în grup, oamenii simt că pierd responsabilitatea personală. Devin „parte din mulțime”, iar limitele morale se estompează.

🧠 Descărcare emoțională colectivă – înjurătura devine o formă de eliberare, dar și de validare: „dacă toți o fac, nu e greșit”.

🧠 Tulburarea normelor – când vulgaritatea e aplaudată, respectul, decența și empatia dispar. Tinerii învață că e cool să jignești.

‼️ A înjura nu e doar un cuvânt spus cu furie. Este o formă de agresiune. Este o armă verbală care, repetată în masă, devine cultură. O cultură a urii, a trivialului, a lipsei de limite.

📢 Nu, nu e „doar o glumă”. Nu e „spiritul festivalului”. Este o pierdere de direcție. O dovadă că sistemul educațional, familial și social a lăsat un gol pe care acum îl umple zgomotul. Iar acel zgomot e tot mai greu de oprit.

👉 Îmi doresc festivaluri unde tinerii își exprimă bucuria prin dans, nu prin ură. Unde cuvintele inspiră, nu umilesc. Unde putem fi liberi fără să ne autodistrugem moral.

Hai să nu mai confundăm libertatea cu lipsa de discernământ. Hai să nu mai aplaudăm ce ne otrăvește sufletul, doar pentru că „așa face toată lumea”.

🎤 Muzica e vindecare. Să nu o transformăm în urlet de gloată.