21/01/2026
8 Mituri despre medicația psihiatrică care-i țin pe oameni departe de ajutorul de care au nevoie
1. Mit: „Odată ce începi să iei medicamente, nu vei putea să te oprești niciodată.”
Adevăr: Tratamentul nu înseamnă o condamnare pe viață. Medicația psihiatrică este un ajutor flexibil, adaptat nevoilor tale, pentru a-ți păstra sănătatea mintală pe termen lung. Poate fi intens la început, în momentele de criză, dar pe măsură ce lucrurile se stabilizează, tratamentul poate fi redus sau chiar oprit. Unele situații necesită doar o perioadă scurtă de tratament, altele pot avea nevoie de o îngrijire mai constantă, la fel ca în cazul diabetului sau al hipertensiunii.
Cheia este dialogul deschis cu medicul tău și evaluările regulate, care te ajută să rămâi mereu pe drumul cel bun.
2 .Mit: „Medicația psihiatrică este doar pentru cei cu probleme grave.”
Adevăr: Medicamentele sunt utile atât pentru tulburările severe, cât și pentru cele moderate, cm ar fi anxietatea sau depresia, prevenind agravarea simptomelor și îmbunătățind calitatea vieții. Există afecțiuni considerate „ușoare,” cm ar fi o fobie care poate fi evitată sau anxietatea socială care îngreunează avansarea profesională. Aceste probleme pot fi gestionate prin psihoterapie, coaching sau expunere. Totuși, asocierea unui tratament psihiatric poate accelera apariția rezultatelor pozitive și le poate consolida. O abordare combinată – psihoterapie și tratament farmacologic – este ideală, indiferent de gravitatea problemei.
3. Mit: „Dacă iei medicamente, înseamnă că nu ești suficient de puternic pentru a-ți rezolva problemele singur.”
Adevăr: A accepta un tratament nu este un semn de slăbiciune, ci o decizie informată și curajoasă. Medicația este uninstrument care te ajută să îți recâștigi forța și claritatea. În multe cazuri, aceste probleme au cauze biologice, genetice, hormonale sau de mediu, care nu pot fi gestionate doar prin voință sau „gândire pozitivă.” Puterea reală constă în a recunoaște problema și a avea curajul să ceri ajutor.
4. Mit: „Medicamentele psihiatrice creează dependență, la fel ca drogurile.”
Adevăr: Majoritatea antidepresivelor și antipsihoticelor nu cauzează dependență, însă medicamente precum benzodiazepinele necesită utilizare controlată și pe termen scurt. Organismul se poate obișnui cu o substanță (de exemplu, cafea, zahăr, alcool sau medicamente), iar întreruperea bruscă poate provoca craving – o dorință intensă pentru substanță – și sindrom de sevraj. Renunțarea la medicamente precum antidepresivele sau benzodiazepinele trebuie făcută treptat și sub supravegherea medicului, pentru a permite o readaptare corectă a organismului.
5. Mit: „Toate medicamentele au efecte secundare intolerabile.”
Adevăr: Deși efectele secundare pot apărea, majoritatea sunt temporare și gestionabile. Un medic bun va personaliza tratamentul pentru a se potrivi nevoilor tale, deoarece efectele secundare variază de la un pacient la altul. Dozele pot necesita ajustări, iar uneori tratamentul trebuie schimbat. Comunicarea deschisă cu medicul este esențială pentru a găsi soluții, fie prin schimbarea tratamentului, fie prin strategii care să reducă efectele adverse și să crească beneficiile resimțite.
6. Mit: „Am încercat și eu, dar nu au avut nici un efect.”
Adevăr: Multe medicamente, cm ar fi antidepresivele, necesită câteva săptămâni pentru a-și face efectul complet. Răbdarea și comunicarea cu medicul sunt esențiale în procesul de ajustare a tratamentului. Pe de alta parte, uneori, tratamentul ajunge la un efect de platou, când s-au obținut rezultate pozitive, dar progresul suplimentar stagnează. În astfel de cazuri, o ajustare a tratamentului – fie prin adăugarea unei substanțe cu un mecanism de acțiune complementar, fie prin creșterea dozei medicamentului existent – poate aduce îmbunătățiri semnificative.
7. Mit: „Dacă merg la psihiatru, sigur o să-mi dea tratament medicamentos.”
Adevăr: Nu toate afecțiunile psihice necesită medicație. În multe cazuri, evaluarea poate duce la recomandări pentru psihoterapie sau alte forme de sprijin, fără a implica tratament medicamentos. Psihiatrul are rolul de a identifica situațiile care necesită imediat tratament, dar și de a recunoaște cazurile care pot fi gestionate exclusiv prin metode non-farmacologice. Tratamentul medicamentos este propus de un medic bun doar atunci când este cu adevărat necesar, în funcție de gravitatea și evoluția afecțiunii.
8. Mit: „Psihiatrii etichetează emoțiile drept boli psihice, nu pleci fără un diagnostic.”
Adevăr: Emoțiile fac parte din natura umană și sunt esențiale pentru experiența noastră de viață – ele nu sunt boli. Cu toate acestea, atunci când emoțiile devin copleșitoare, persistente sau interferează cu activitățile zilnice, pot semnala o tulburare care necesită atenție specializată. De exemplu, o tristețe profundă care durează săptămâni sau o anxietate constantă care te împiedică să te concentrezi la muncă pot fi semnale de alarmă.
Psihiatrul nu este acolo pentru a judeca ceea ce simți, ci pentru a te ajuta să înțelegi ce se întâmplă și să îți ofere soluții practice și eficiente pentru a-ți recâștiga echilibrul emoțional.
Să mergi la psihiatru atunci când ai nevoie este un act de grijă față de tine, la fel ca o vizită la orice alt medic. Stigma legată de sănătatea mintală este o relicvă a trecutului, o dovadă de gândire depășită, care nu își mai are locul într-o societate modernă. Un om informat și inteligent știe că sănătatea mintală este la fel de importantă ca cea fizică și că a cere ajutorul unui specialist este un pas matur și necesar pentru o viață mai bună.
Text: Dr. Călin Brîncuș, medic specialist psihiatru, Clinica The Mind
