22/05/2021
👩👧👦 Ticurile la copii 👩🏫
Cauzele care determină apariția ticurilor nu sunt încă pe deplin cunoscute, mulți fiind specialiștii care consideră că acestea ar putea fi generate de diverse moșteniri genetice sau de anumite dezechilibre chimice semnalate la nivelul creierului unui copil. De asemenea, ele mai pot fi generate și de stres, dar și de administrarea unor anumite medicamente.
De-a lungul timpului au fost întâlnite și cazuri în care ele au fost declanșate de anumite infecții manifestate la nivelul creierului (encefalite). Și infecțiile virale pot constitui o cauza declanșatoare. Cele mai cunoscute fiind infecțiile streptococice (în asociere cu o tulburare de comportament).
În situația unor tulburări de natură neuro-psihiatrică autoimune, în asociere cu infecțiile de tip streptococ, există posibilitatea ca anticorpii unor bacterii să lezeze ganglionii bazali, ceea ce va duce la apariția ticurilor la copil.
De asemenea, și alte boli metabolice și genetice pot leza ganglionii bazali.
Demn de semnalat este faptul că ticurile nu reprezintă un pericol pentru sănătate, dar ele se pot manifesta destul de violent pe fondul:
🟥 Oboselii;
🟧 Bolilor de sezon;
🟨 Existenței unei tensiuni arteriale crescute;
🟩 Unor traumatisme craniene severe;
🟦 Unei stări de excitație.
Diagnosticarea poate fi uneori destul de dificilă, acestea nefiind tot timpul evidente, ci imprevizibile. Nu de puține ori se întâlnesc situații în care aceste gesticulări apar spontan, se manifestă o perioada scurtă, după care dispar fără nici un fel de intervenție.
✨ Diagnosticarea corectă a gesticulărilor se face avându-se în vedere:
🟣 Durata de manifestare a acestora;
🔵 Vârstă la care s-a remarcat pentru prima oară prezența unui tic;
🟢 Severitatea formei de manifestare a ticului;
🟡 Tipul ticului – motoriu, vocal.
👩👧👦 Tratament prin ședințe de consiliere psihologică 🧸
Un copil cu ticuri poate deveni un copil destul de tensionat, stresat, și care la un moment dat s-ar putea izola din cauza ironiilor de care are parte. Și tocmai din acest motiv este ideal că părinții să ia măsuri din timp, în acest fel evitându-se agravarea formelor de manifestare, dar și înrăutățirea vieții copilului.
Când vine vorba de gesturi necontrolate făcute de către un copil, tratamentul acestora este în strânsă dependență cu severitatea formelor de manifestare. Există situații în care nu este necesar nici un fel de tratament, gestul nedorit dispărând de la sine după o anumită perioadă.
Din păcate acest lucru nu se întâmplă deseori, motiv pentru care părinților le este recomandat să apeleze la psihoterapie, ședințele regulate având rolul de a-i ajută pe micii clienți să își controleze mult mai bine simptomele. În timp, prin metode specifice, specialistul reușește să reducă simțitor frecvența lor, calitatea viețîi copilului îmbunătățindu-se vizibil.
Mulți sunt copiii care se învinovățesc pentru gesturile necontrolate ale lor, în timp ei devenind furioși, frustrați.
Cu ajutorul specialistului în psihologie (psihologului) copilul poate înțelege că ceea ce i se întâmplă nu este vină nimănui și că, prin efort susținut va reuși să scape de toate formele de manifestare care îl fac să fie diferit de restul copiilor.
Suportul emoțional ocupă locul principal în terapia gesturilor necontrolate, copilul fiind învățat că nu trebuie să se simtă exclus, marginalizat din cauza problemei pe care o are.
În prima fază, el trebuie să conștientizeze momentul în care se manifestă un tic, astfel înțelegând că acesta poate apărea doar în anumite cazuri și implicit că poate fi controlat.
Copilul poate deprinde obiceiul de a face o mișcare alternativă în locul ticului, clipitul putând fi înlocuit prin închiderea ambilor ochi sau prin masarea zonei oculare. Controlul asupra ticului se poate prelua treptat, copilul învățând să îl înlocuiască, cu gesturi aparent normale, ce nu va mai atrage atenția asupra sa.
De asemenea, copilul poate învață în timpul ședințelor de psihoterapie să își producă în mod voluntar gesturile, în acest fel ticul original putând fi redus considerabil. Prin această metodă copilul își recapătă încrederea în sine, el simțind că poate controla ticul, deci poate trece peste starea care îi provoacă uneori un real disconfort.
Nu neglijați psihoterapia! Cu ajutorul specialistului, copilul poate scapă de gesturi necontrolate sau formele de manifestare ale acestora pot fi serios diminuate.
