Dr. Marius Cioi

29/03/2026

Câte ceva despre paracetamol, cu dr. Dr Monica Burlacu
”Aproape toți părinții au in casă Paracetamol sirop (Panadol) sau Ibuprofen sirop (Nurofen). Atenție mare la denumiri... Denumirea comerciala diferă în funcție de producător, denumirea comună internațională este aceeasi întotdeauna și este scrisă pe fiecare medicament. Se numesc diferit dar au aceeași substanță. Dacă nu realizam acest lucru și oferim paracetamol supozitor și panadol sirop (care conține tot paracetamol) , există riscul să ajungem la supradozare sau intoxicație.
Menționez acest lucru deoarece văd o mare confuzie în rândul părinților.
Toată lumea știe că aceste două medicamente sunt folosite când copilașii au febră si mulți părinți le administrează înainte să ajungă cu copilul la medic.
Foarte putini părinți știu când sunt aceste medicamente contraindicate, când este interzis să le folosim.
Nu folosiți Ibuprofen dacă:
1- copilul este deshidratat ( refuza lichide , are vărsături, diaree, nu urinează)
2- copilul are o reacție alergica la ibuprofen
3-copilul are scaune cu sânge roșu sau scaune de culoare neagră,
vărsături cu sânge sau vărsături cu aspect de "zaț de cafea"
4- copilul are probleme grave renale, hepatice, cardiace (de obicei în cazurile acestea sunt spitalizați și informați)
5- copilul are varicela.
6 - sugari sub 3 luni
Nu folosiți Paracetamol (Panadol) atunci când :
1-copilul este icteric, are ochi gălbui, fata gălbuie
2-copilul a fost diagnosticat cu o afecțiune metabolica, probleme la nivelul ficatului, hepatite
3 - copilul are o reacție alergica
Am menționat aceste lucruri extrem de simple deoarece am realizat că nu sunt cunoscute în rândul părinților.”

29/03/2026

Când știința nu e varză... Preluare Doza de Pediatrie
”Când știința nu e varză...
Un studiu efectuat în Singapore a analizat efectul 🥬 frunzelor de varză vs. 🥶gheață vs. ❔nimic... în ameliorarea simptomelor sânilor angorjați și concluziile sunt cam asa:
🤷🏻‍♀️Frunzele de varză și gheața reduc durerea comparativ cu “a sta cu mainile-n sân și a nu face nimic”
🚀Frunzele de varză reduc tensiunea imediat după și pe toată durata aplicarii lor comparativ cu gheața, care începe să-și facă efectul cam după o oră.
🕰Diminuarea durerii si a tensiunii sunt de lungă durată după aplicarea frunzelor de varză comparativ cu gheața: până la 2 ore.
În mod practic, dacă sânii se angorjează ( sunt plini de lapte, tensionați, calzi, grei și simțiți că fac☄️ “poc”):
- 🧖🏻‍♀️masați-i în apă caldă ( fie la duș, fie, mai degrabă, într-un bol/ lighean cu apă) măcar 10 minute, insistând pe zonele dure;
- 🤱🏻puneți-l pe bebe să sugă, copilul este cea mai eficientă pompă ( dacă nu aveți această posibilitate, mulgeți cu mâna, în apă după această tehnică: https://youtu.be/y1iZjBYoUj0 și abia după ce s-a înmuiat puțin, puneți p***a);
- 🥬la sfârșit, aplicați frunze de varza ( crudă, nu murată 😄) spălate, bătute puțin pentru a elibera zeama și ținute la frigider, evitând zona mamelonului; frunzele se pot schimba tot la 20 de minute cu alte noi si reci din frigider timp de cel puțin o oră.
https://www.sciencedirect.com/…/a…/abs/pii/S002074891730193

29/03/2026

💡Știați că?
1 persoană cu rujeolă poate infecta alte 12-18 persoane?
În România, în perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2025, au fost notificate 35.736 de cazuri de rujeolă, din care 30 de decese.

‼️Singura modalitate de a opri rujeola este să o prevenim prin vaccinare! Vaccinarea antirujeolică este sigură și eficientă. Aproximativ 99% dintre persoanele care primesc 2 doze de vaccin vor fi protejate pe viață.

Vaccinați-vă copilul gratuit la medicul de familie❗Vaccinarea antirujeolică (cu vaccin combinat Rujeolă–Oreion–Rubeolă - ROR) este inclusă în Programul Național de Vaccinare.

https://insp.gov.ro/centrul-national-de-supraveghere-si-control-al-bolilor-transmisibile-cnscbt/calendarul-national-de-vaccinare/

29/03/2026

Un focar recent de cazuri de boală meningococică invazivă (BMI) în Kent, Anglia, a atras atenția — dar ce înseamnă acest lucru pentru restul Europei? 🌍

Conform celei mai recente evaluări, riscul pentru populația generală din UE/SEE este foarte scăzut.

🧬 Boala meningococică invazivă (BMI) este o infecție bacteriană rară, dar severă, cauzată de Neisseria meningitidis. Aceasta poate duce la meningită și septicemie, evoluează rapid și poate pune viața în pericol fără recunoașterea la timp a simptomelor și implementarea rapidă a tratamentului cu antibiotice.

La nivelul UE/SEE, boala rămâne neobișnuită — cu aproximativ 2.000 de cazuri raportate anual și o rată a mortalității de aproximativ 10%.

Ce este important în situația curentă:
➡️ Focarul este limitat geografic, fără indicii de răspândire mai largă în UE/SEE.
➡️ Perioada de incubație este de până la 10 zile — ceea ce înseamnă că riscul devine foarte scăzut după acest interval de la expunere.
➡️ Răspunsul de sănătate publică se concentrează pe măsuri țintite, precum chimioprofilaxia (administrarea de antibiotic) contacților apropiați sau vaccinarea, în funcție de evaluarea de risc
➡️ Supravegherea — inclusiv cea epidemiologică, moleculară și testarea sensibilității la antibiotice — rămâne esențială pentru monitorizarea evoluției și ghidarea răspunsului.
➡️ Profesioniștii din domeniul sănătății sunt sfătuiți să ia în considerare istoricul de călătorie atunci când evaluează cazuri suspecte de BMI, în special pentru persoanele care se întorc din zona afectată.

BMI este o boală cu declarare oblig*torie și se află sub supraveghere în țările UE/SEE, inclusiv România (https://insp.gov.ro/centrul-national-de-supraveghere-si-control-al-bolilor-transmisibile-cnscbt/metodologii/).

📈 Incidența bolii pe teritoriul României a fost de 0,19%000 (https://insp.gov.ro/centrul-national-de-supraveghere-si-control-al-bolilor-transmisibile-cnscbt/rapoarte-anuale/). În România au fost confirmate 10 cazuri de meningită meningococică până la data de 18 martie 2026.

💉 Sunt disponibile vaccinuri pentru prevenirea primară a bolii cauzate de serogrupurile A, B, C, W și Y. În România, vaccinul nu este inclus în Programul Național de Vaccinare, este un vaccin opțional (achiziționat de părinți la recomandarea medicului) sau vaccin dedicat grupelor populaționale la risc conform ordinului Ministrului Sănătății nr.3120/2023 cu modificările și completările ulterioare, în regim de compensare 100%.

🌐 ECDC continuă să monitorizeze situația în coordonare cu autoritățile locale și va actualiza evaluarea dacă va fi necesar.

🔗 Pentru mai multe informații, accesați site-ul INSP: https://insp.gov.ro/2026/03/23/informare-privind-boala-meningococica-invaziva-si-focarul-din-kent-anglia/

29/03/2026

Afecțiunile din spectrul autismului (ASD): Note
ASD reprezintă afecțiuni ale neurodezvoltării caracterizate de diferențe ale comunicării sociale și comportamente restricționate sau repetitive cu variate grade de severitate prezente din mica copilări care afectează funcționarea zilnică.
Domenii de diagnostic cheie (DSM-5)
→ diferențe de comunicare/interacțiune socială
→ comportamente/interese restricționate, repetitive (inclusiv diferențe senzoriale)
Semne comune precoce (variabile în funcție de copil):
→ contact ocular limitat (poate apare)
→ răspuns redus la nume / atenție redusă
→ dificultăți de interacțiune cu alții (reciprocitate redusă)
→ gestică limitată (arată, face cu mâna, dă din cap)
→ întârzierea vorbirii sau tipare anormale de vorbire (ecolalie, prosodie ciudată)
→ mișcări repetitive (face cu mâna, legănat)
→ joc repetitiv / aliniază obiecte, învârtește obiecte
→ nevoie puternică de rutine → suferă de schimbări
→ interese restricționate (concentrate intensă pe anumite subiecte/obiecte)
→ diferențe senzoriale: sensibilitate la zgomote, texturi, mofturi la mâncare.
Alte aspecte asociate
→ întârzierea limbajului (n totdeauna)
→ probleme de somn, gastrointestinale, anxietate/ADHD (pot coexista)
→ profil inegal al abilităților (memorie bună pentru unele, provocări pentru altele)
Diagnostic
→ istoric al dezvoltării + observare în diferite situații
→ instrumente standard: M-CHAT-R/F (screening), ADOS-2 (evaluare diagnostică)
→ teste de auz dacă există întârziere a vorbirii pentru a exclude pierderea de auz
→ evaluare pentru comorbidități (ADHD, anxietate, dizabilitate intelectuală)
Management (cele mai importante)
→ intervenție precoce = cele mai bune prognostice
→ terapie comportamentală (ABA/NDBI), logopedie, terapie ocupațională (abilități senzoriale și rutini zilnice)
→ instruirea părinților + suport structurat acasă/la școală
→ medicația nu tratează ASD dar poate ajuta în cazul simptomelor asociate (iritabilitate, hiperactivitate, anxietate)
Sfaturi de examinare
→ aspecte centrale în ASD = diferențe de comunicare socială + comportamente restricționate/repetitive cu debut precoce în copilărie care determină nevoi diferite și care nu sunt explicate doar de pierderea auzului.
După Medinaz Academy
Sursa: https://www.facebook.com/photo/?fbid=1306728321268202&set=a.182621220345590

19/02/2026

Asta urmărim în primul rând prin tratamentul cu statine - stabilizarea plăcii de aterom. Scăderea colesterolului "rău" este în plan secund.

„Doamna doctor, am făcut Dopplerul carotidian.
Scrie aici: stenoză 30%, nesemnificativă hemodinamic. M-am liniștit...”

Aici încep să mă îngrijorez.

Pentru că „nesemnificativ hemodinamic” înseamnă doar că artera nu este suficient de îngustată încât să afecteze vizibil fluxul de sânge. Atât.

Dar accidentul vascular cerebral nu întreabă cât la sută este îngustată artera.
Întreabă cât de stabilă este placa.

Ce face Dopplerul carotido-vertebral?
Este o ecografie a arterelor care duc sângele la creier.
Ne arată două lucruri:
– cât este îngustată artera
– cm arată placa de aterom din interior

Ani de zile ne-am concentrat pe procent:
30% – liniște.
70% – alertă.

Realitatea e mai incomodă.
Cele mai multe AVC-uri nu apar pentru că artera este aproape închisă.
Apar când o placă aparent „mică” devine instabilă și trimite emboli spre creier.

O placă de 30% poate fi:
– ulcerată
– cu hemoragie în interior
– cu miez lipidic mare
– cu suprafață neregulată

Adică biologic activă.

Procentul descrie geometria.
Placa descrie biologia.
AVC-ul reacționează la biologie.

Ce trebuie să înțeleagă pacientul?
Dacă scrie 30%: nu aveți indicație de intervenție, dar aveți indicație serioasă de prevenție

LDL mare + fumat + tensiune oscilantă = placă instabilă, chiar dacă procentul e mic.

„Nesemnificativ hemodinamic” nu înseamnă „nesemnificativ biologic”.

Prevenția nu începe la 70%.
Începe la prima placă.

❤️Această postare are scop informativ și educativ.
Nu înlocuiește consultul medical și nu reprezintă recomandări individuale de tratament.

NB Ghidurile europene actuale de management al bolii carotidiene subliniază clar că pentru evaluarea riscului de AVC nu contează doar gradul de stenoză, ci și caracteristicile plăcii, care pot predispune la embolizare chiar dacă stenoză nu este severă. (ESC/ERS și documente de consens recente)

17/02/2026

Despre febră, iar și iar:
”Ce este febra la copil?
Este temperatura corpului măsurată intrarectal sau axilar mai mare de 38-38,5 grade Celsius.

Măsurarea temperaturii se face cu termometrul digital. Simplu.
Majoritatea termometrelor emite un sunet când temperatura nu mai crește; are un capăt flexibil.

De ce nu sunt recomandate cele cu infraroșu deși acestea costă o mică avere?
Pentru că acestea înregistrează in scurt timp temperaturi diferite, pe zone diferite ale corpului și nu mai știm care-i temperatura reală.

Prin urmare: termometrul digital pus intrarectal la SUGARI și axilar la copilul MIC și la copilul MARE!

Ce este temperatura 37,5-37,9⁰Celsius? Este subfebrilitate. Nu necesită altceva decât atenția părinților, crescută: posibil să crească mai mare de 38⁰ și să devină febră sau să scadă de la sine. E de urmărit!

Care este temperatura normală?
36⁰-37,4⁰Celsius.

Ce este temperatura mai mică de 36⁰Celsius?
Este hipotermie. Apare când copilul este expus la temperaturi scăzute (ger) mult timp dar si când primește antitermice deși nu e febril.

Cum procedăm?
Când febra este 38-39⁰Celsius:
- se lasă copilul în scutec/mai dezbrăcat pentru 5 min;
- se administrează antitermic conform indicațiilor din prospect sau ultimelor recomandări ale medicului curant.
- se controlează temperatura d**a 60min intrarectal/axilar.

Când febra este mai mare de 39⁰Celsius, se fac/ parcurg toți pașii de mai sus dar după administrarea antitermicului se fac și împachetări umede (compresă cu apă calduță pe frunte și pe toracele copilului) timp de 10min.

Când face convulsie febrilă inaugurală cm procedăm?
1. Se așează copilul în poziție de siguranță: într-o parte. Dacă cumva varsă în timpul convulsiei, este important să nu aspire vărsătura!
2. Ne asigurăm că respiră, strigăm după ajutor! Încercăm să reținem durata aproximativă a crizei de convulsii (1-2minute sau 10minute! Pentru medicul pediatru de la UPU e important acest detaliu.)
3. Apel la 112.
4. Până ajunge Ambulanța: desfacem un pic hăinuțele copilului cât să observăm cm respiră, administrăm un antitermic sub formă de supozitor. Se evită administrarea antitermicului pe gură.

Supraveghere după febră.

Posibil să repete febra in câteva ore: 3-5-8-10-12 ore.

În funcție de valoarea febrei:
● intervenim cu al doilea antitermic (cand repetă febra mai repede de 8 ore) sau cu același antitermic (când face febra la 8 ore sau chiar la 10-12 ore).
● facem împachetări umede, cm am scris mai sus.

Menționez că:
Febra la nou născut impune internare urgentă. Sepsis cu debut tardiv?
Febra la sugarul mic impune consult de specialitate cât mai curând, in primele 24-48 de ore.
Febra repetată timp de 24-48 de ore la sugarul de 6-12luni NU este leg*tă de erupția dentară. Trebuie văzut copilul de medicul curant.

Febra înaltă, peste 39⁰C, care scade greu impune consult de specialitate (MF, pediatru).

Febra și convulsiile febrile inaugurale necesită internare. ”
Sursa: Medical SRL Cabinet medical pediatrie dr Popescu Ionela

29/01/2026

Spune NU drogurilor antibiotice!

Va spun sincer ca ma ingrozeste usurinta cu care se prescrie antibiotic in tara asta. Si mai tare ma ingrozeste efectul lor asupra microbiomului. Nu consult copii, acolo presupun ca este mult mai rau.
Ce aveti, fratilor, cu antibioticele? De ce le prescrieti atat de usor si de des? Am vazut astazi o pacienta cu infectii urinare recurente pe care urologul a tratat-o cu muuuulte scheme de antibiotic, uneori cate doua. Ca sa facem lumina in randul infectiilor urinare simple, vorbim de infectii urinare la femei, fara febra sau alte semne de pielo-nefrita acuta, recomandarile ghidului sunt extrem de clare: dam conform antibiogramei, in urmatoarea ordine -Monural doza unica, Nitrofurantoin 5 zile si Sulfametoxazol/trimetoprim 3 zile. De ce dati, fratilor, 7 zile de nitrofuran si 5-7 de sulfametoxazol? Si apoi mai trantiti si o doza de Monural! Mai grav e ca nu luati o urocultura! Eu inteleg ca recomandati empiric, dar e asa greu sa recoltati o urocultura?
In urma cu o luna am avut o pacienta care a fost tratata nu o data cu Augmentin pentru infectie urinara si imi spunea ca tot recidivează. Cand am facut urocultura era o bacterie rezistenta la amoxi, deci nu recidiva!
Paciente care fac profilaxie cu antibiotic la contact sexual, fara sa caute o alta solutie: vaccin, antimicrobiene naturiste, ce o fi prin intestin de tot face infectii.. lasate luni de zile pe antibiotic.
Nici nu vreau sa intru in povestea cu boala Lyme - sase luni tratament cu cate doua antibiotice! Si recomandare sa nu ia probiotic!
Rosu in g*t? Antibiotic! Dureri de masele? Antibiotic! Extractie? Antibiotic in masa, nu doar la cei la care e necesara profilaxia endocarditei. Te trage curentul? Antibiotic! Mai tineti minte Biseptolul cand eram mici? Tot antibiotic! Furazolidon, Ercefuryl.. nici nu mai zic de fluconazol luat fara nicio noima, nistatina in doze prea mici si timp incorect.
Propun sa analizam fiecare caz in parte, sa evaluam si starea sistemului digestiv cand prescriem amtibiotic cu saptamanile pentru posibil prostatite sau orice puroi in g*t! Va rog inca o data!

Eu nu am luat antibiotic in ultimii sase ani, voi de cate ori ati luat in 2025?

29/01/2026

Știm că vaccinurile nu produc autism. Iată de ce ...
16 studii majore internaționale au demitizat complet mitul că vaccinurile produc autism și totuși această concepție greșită persistă din cauza etapelor de dezvoltare din copilărie. Mitul care a leg*t vaccinurile de autism datează din 1998 și a pornit de la un articol publicat în The Lancet de Andrew Wakefield. În ciuda studiului mic, necontrolat, pe doar 12 copii, publicarea în prestigiosul jurnal i-a dat o credibilitate nemeritată. Investigațiile ulterioare au arătat că acele cazuri erau alese specific și nu pe baza rigorii științifice ceea ce a făcut ca articolul să fie retras complet și dezaprobat chiar de coautorii săi.
Cu toate acestea, pagubele au fost semnificative; din cauza faptului că simptome de autism regresiv apar deseori la aceiași vârstă la care copiii sunt imunizați, mulți părinți au observat o legătură cauzală deși e vorba doar de o coincidență temporală. Teama inițială a creat un vacuum de informații care a permis ca mitul să prindă rădăcini înainte de date complete să poată să clarifice situația. În zecii de ani ce au urmat de atunci, cercetătorii au efectuat cu adevărat zeci de studii mari, populaționale în multiple țări pentru a liniști îngrijorările. Aceste cercetări riguroase au analizat vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), conservantul timerosal și efectul cumulativ al vaccinurilor multiple identificând mereu lipsa vreunei asocieri cu autismul.
Conform vaccinologului Daniel Salmon de la Johns Hopkins Institute for Vaccine Safety, volumul dovezilor este copleșitor de clar acum. Deși nici o intervenție medicală nu este lipsită de efecte adverse rare, știința a demonstrat definitiv că vaccinurile sunt sigure și nu cresc riscul de afecțiuni ale dezvoltării. Persistența mitului subliniază cât de dificil este să oprești dezinformarea de îndată ce ea a stârnit îngrijorarea părinților și căutarea de răspunsuri.
Sursa: Salmon, D., & Sharfstein, J. (2025). Why Experts Have Concluded That Vaccines Do Not Cause Autism. Public Health On Call. Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health.
https://www.vaccinesafety.edu/do-vaccines-cause-autism/
https://publichealth.jhu.edu/2025/vaccines-do-not-cause-autism

29/01/2026

“ Înainte nu erau atâtea boli la copii.”
Ca medic pediatru, aud frecvent această afirmație. Din punct de vedere medical, ea nu este corectă.

Bolile copilăriei au existat dintotdeauna. Ceea ce a lipsit mult timp a fost capacitatea medicinei de a le recunoaște, diferenția și diagnostica.

Autismul nu era un diagnostic; copiii erau încadrați generic la „schizofrenie infantilă” sau „psihoze ale copilăriei”.
ADHD-ul nu exista ca entitate medicală; copiii erau considerați „neastâmpărați” sau „prost educați”.
Epilepsia era descrisă vag prin „convulsii” sau „crize”.
Sindromul Down era recunoscut doar clinic, fără a se cunoaște cauza genetică (trisomia 21 a fost identificată abia în 1959).

Astmului și alergiilor nu li se cunoștea mecanismul inflamator; alergia ca termen medical apare abia la începutul secolului XX.
Apendicita și alte forme de abdomen acut erau descrise ca „inflamații abdominale”, adesea cu evoluție fatală.
Diabetul era cunoscut prin pierdere ponderală și deshidratare severă; înainte de descoperirea insulinei, boala era aproape întotdeauna letală la copil.
Hepatitele erau recunoscute doar prin icter, fără a se diferenția cauzele.
Anemia era descrisă ca „slăbiciune” sau „paloare”, fără identificarea tipului sau a cauzei.

Infecțiile reprezentau o cauză majoră de mortalitate infantilă: pneumonii, meningite, septicemii, infecții digestive severe. În lipsa antibioticelor, vaccinurilor și terapiei intensive, multe evoluau rapid spre deces.

Cancerul pediatric, malformațiile congenitale și bolile genetice au existat întotdeauna, dar fără metode de diagnostic și tratament, prognosticul era extrem de rezervat. Mulți copii decedau precoce, fără un diagnostic clar.

Mortalitatea infantilă era ridicată. Bunicile noastre puteau avea mai mulți copii decedați, iar cauza morții era adesea notată generic: „infecție”, „febră”, „slăbiciune”.

Astăzi vedem mai multe diagnostice, nu mai multe boli.
Medicina pediatrică modernă nu a inventat patologii. A creat instrumentele prin care copilul poate fi înțeles, tratat și salvat.

27/01/2026

Lista cuprinzand afectiunile care permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate aflat in contract cu CAS, fara bilet de trimitere.

(Anexa 13 din normele tehnice de aplicare a Contractului-Cadru)

1. Infarct miocardic si Angina pectorala instabila
2. Malformatii congenitale si boli genetice
3. Boala cronica de rinichi – faza predializa
4. Insuficienta cardiaca clasa III – IV NYHA
5. Sindrom Felty, boala Still, sindrom Sjogren, artrita cronica juvenila
6. Colagenoze majore (lupus eritematos sistemic, sclerodermie, poli/dermatomiozita, vasculite sistemice)
7. Aplazia medulara
8. Anemii hemolitice endo si exo-eritrocitare
9. Trombocitemia hemoragica
10. Histiocitozele
11. Telangectazia hemoragica ereditara
12. Purpura trombopenica idiopatica
13. Trombocitopatii
14. Purpura trombotica trombocitopenica
15. Boala von Willebrand
16. Coagulopatiile ereditare
17. Boala Wilson
18. Malaria
19. Tuberculoza
20. Boala Addison
21. Diabet insipid
22. Boli psihice (schizofrenie, tulburari schizotipale si delirante, tulburari afective majore, tulburari psihotice acute, autism, ADHD, boli psihice la copii)
23. Miastenia gravis
24. Bolnavi cu revascularizatie percutanata, cu stimulatoare cardiace, cu proteze valvulare, cu bypass coronarian
25. Afectiuni postoperatorii si ortopedice pana la vindecare
26. Risc obstetrical crescut la gravide
27. Astm bronsic
28. Glaucom
29. Statuspost AVC
30. Ulcer peptic gastroduodenal
31. Boala celiaca la copil
32. Boala cronica inflamatorie intestinala (boala Crohn si colita ulceroasa)
33. Sindromul Schwachmann
34. Hepatita cronica de etiologie virala B, C si D si ciroza hepatica in tratament cu imuno-modulatoare sau analogi nucleotidici/nucleozidici
35. Boala Hirschprung
36. Bolile nutritionale la copii (rahitism carential comun, malnutritia protein-calorica la sugar si copii, anemiile carentiale pana la normalizare hematologica si biochimica) supraponderea si obezitatea pediatrica
37. Bronsiectazia si complicatiile pulmonare supurative
38. Scleroza multipla
39. Demente degenerative, vasculare, mixte
40. Starea posttransplant
41. Insuficienta renala cronica – faza de dializa
42. Bolile rare (hemofilia si talasemia, mucoviscidoza, hipertensiunea pulmonara, epidermoliza buloasa, scleroza laterala amiotrofica, sindrom Prader-Willi, osteogeneza imperfecta, boala Fabry, boala Pompe, tireozinemia, sindrom Hunter, sindrom Hurler, afibrinogenemia congenitala, sindrom de imunodeficienta primara, fenilcetonuria sau deficit de tetrahidrobiopterina-BH4, polineuropatia familiala amiloida cu transtiretina, scleroza sistemica si ulcere digitale evolutive, purpura trombocitopenica cronica la adulti splenectomizati si nesplenectomizati, scleroza tuberoasa)
43. Afectiuni oncologice si oncohematologice
44. Diabetul zaharat cu sau fara complicatii
45. Boala Gaucher
46. Boala Graves-Basedow si alte forme de hipertiroidism
47. Degenerescenta maculara leg*ta de varsta (DMLV)
48. Boala Cushing
49. Paraliziile cerebrale infantile
50. Epilepsia
51. Boala Parkinson
52. Poliartrita reumatoida, artropatia psoriazica, spondilita anchilozanta, psoriazis cronic sever
53. Afectiuni ale copilului 0 – 1 an
54. Anomalii de miscare binoculara (strabism, forii) copii 0 – 18 ani
55. Vicii de refractie si tulburari de acomodare copii 0 – 18 ani
56. Afectiuni ale aparatului lacrimal (1 – 3 ani)
57. Infarctul intestinal operat
58. Arteriopatii periferice operate
59. Insuficienta respiratorie cronica severa

27/12/2025