Centrul de psihologie "COPE"

Centrul de psihologie "COPE" Psiholog clinician, Logoped , Psihoterapeut integrativ, Consilier dezvoltare personala

Profesorul Stránský a evidențiat în prezentarea sa concluziile studiilor la care a participat de-a lungul carierei:„Ne p...
10/10/2025

Profesorul Stránský a evidențiat în prezentarea sa concluziile studiilor la care a participat de-a lungul carierei:

„Ne prostim. IQ-ul a încetat să mai crească după anul 2000.

De la an la an, în fiecare țară – inclusiv în a dumneavoastră – oamenii nu mai pot scrie o propoziție de 20 de cuvinte pe hârtie.” A declarat profesorul în deschidere.

„ Cu cât telefonul este mai departe de dumneavoastră, cu atât memoria este mai bună.

Studiile arată clar: telefoanele mobile nu ar trebui doar scoase din clase, ci din școli, în general. Aceasta nu este o opinie. Este un fapt concret, studiat.

Cel mai rău lucru dintre toate sunt rețelele sociale.

Sean Parker, primul președinte al Facebook, a spus: Abuzăm psihologia umană. Știm exact ce facem și Dumnezeu știe ce va face asta creierelor copiilor noștri.

Dopamina – substanța fericirii din creier – care leagă partea din față a creierului (unde gândim și decidem) de părțile mai profunde (care gestionează emoțiile), a ajuns să fie dependentă de un emoticon cu un deget în sus sau în jos, de un like sau un dislike.

Cei care au inventat tehnologia au știut toate aceste lucruri. Tim Cook, Bill Gates și Steve Jobs nu și-au lăsat copiii să folosească ceea ce ei înșiși au inventat. Jobs a inventat iPad-ul, dar copiii lui nu aveau iPad acasă.

Ei controlau tehnologia.

Și-au trimis copiii la Școala Waldorf, o școală fără calculatoare.

UNESCO propune interzicerea telefoanelor mobile în toate școlile din lume.

Domnule ministru David, dumneavoastră când o s-o faceți? 69 de țări au făcut-o deja!”, l-a întrebat neurologul pe ministrul Educației.

Stránský a evidențiat că „utilizarea excesivă a telefoanelor este legată de performanțe școlare mai slabe și instabilitate emoțională”, citând studiile Institutului suedez Karolinska, din 2023, privind calculatoarele în școli, care a prezentat „dovezi clare că tehnologia digitală dăunează mai mult decât ajută învățarea elevilor.”

„Recomandarea experților este revenirea la manuale tipărite.

Suedia deja elimină computerele din școli.

240 de studii OECD + MIT arată că elevii care folosesc frecvent calculatoarele au rezultate mai slabe. Acestea sunt fapte neurologice.”

Vorbind despre AI și ChatGPT, profesorul Martin Jan Stránský a citat un studiu recent MIT potrivit căruia „persoanele care folosesc ChatGPT mai mult de 3 luni au o scădere de 47% a conexiunilor cerebrale, iar 83% nu își amintesc ce au scris, și cel mai rău: după ce încetează să-l folosească, creierul nu revine unde era.”

Digitalizarea face gândirea opțională. Creierul învață prin greșeli. Dacă nu vă forțează nimeni să gândiți, nu se formează conexiuni noi!” a spus neurologul în timpul intervenției sale.

„Există vreun studiu care arată că digitalizarea a îmbunătățit rezultatele școlare undeva în lume? Dacă îmi arătați măcar unul singur, mă opresc din această expunere. Eu nu cunosc niciunul.”, a declarat Stránský, făcând un apel la reducerea accesului și consumului de conținut online.

Toate detaliile sunt la linkul de mai jos.

„Domnule ministru David, dumneavoastră când o veți face?”, a fost provocarea pe care Profesorul Martin Jan Stránský, renumit neurolog și autor al cărții „The rise and fall of the human mind”, i-a adresat-o ministrului Educației și Cercetării, în cadrul Conferinței „Sănătatea...

„Universul 25”În anii ’60, etologul american John B. Calhoun a avut o idee îndrăzneață: să construiască un paradis al șo...
20/09/2025

„Universul 25”

În anii ’60, etologul american John B. Calhoun a avut o idee îndrăzneață: să construiască un paradis al șoarecilor, o lume în care toate nevoile lor materiale să fie îndeplinite. A ridicat un spațiu vast, curat, sigur, unde exista mereu hrană din belșug, apă la discreție și locuri pentru odihnă. Niciun prădător nu amenința colonia, nici frigul, nici bolile. Era, cel puțin în teorie, un univers perfect.

Acolo, Calhoun a eliberat patru perechi de șoareci. În scurt timp, colonia a început să prospere: se înmulțeau rapid, își îngrijeau puii și trăiau aparent fără griji. Populația se dubla la fiecare câteva săptămâni, iar în jurul lor domnea liniștea. Era începutul unei lumi ideale.

Dar, odată ce numărul indivizilor a crescut spre câteva sute, armonia s-a fisurat. Teritoriile s-au umplut, s-au format ierarhii, nu toți șoarecii au mai găsit un loc în structura socială. Masculii slabi au început să fie respinși și izgoniți, femelele au devenit mai nervoase, iar conflictele au apărut chiar și acolo unde exista belșug.

Cu timpul, comportamentele firești au început să se destrame. Femelele își abandonau ori își atacau puii, refuzând să mai aibă grijă de ei. Masculii marginalizați se retrăgeau, își pierdeau orice interes pentru împerechere sau protecție. Au apărut cei pe care Calhoun i-a numit „beautiful ones” – masculi care nu luptau, nu se împerecheau, nu își asumau niciun rol social. Își petreceau viața doar mâncând, dormind și toaletându-se, într-o existență aparent fără griji, dar lipsită de sens.

În timp ce aceste tipare se consolidau, natalitatea a început să scadă, iar mortalitatea juvenilă a urcat dramatic. Deși resursele erau încă abundente, colonia a intrat într-un declin ireversibil.

Calhoun a vorbit despre două tipuri de moarte: „prima moarte” – moartea psihologică, pierderea rolului, a scopului și a sensului existenței și „a doua moarte” – extincția fizică a coloniei.

La aproximativ doi ani de la început, ultimul pui s-a născut. A fost ultimul. După el, populația a continuat să se stingă, până când, în final, Universul 25 a rămas gol.

Calhoun a repetat experimentul de mai multe ori, iar rezultatele au fost aceleași: acolo unde supraviețuirea fizică era garantată, dar rolurile și structurile sociale se destrămau, colonia sfârșea inevitabil în colaps.

Pentru Calhoun, Universul 25 nu a fost doar o poveste despre șoareci. El a văzut în el o parabolă pentru societatea umană: un avertisment despre pericolele alienării, supraaglomerării și pierderii scopului în viață.

Totuși, cercetătorii de azi subliniază că experimentul este o metaforă, nu o profeție. Oamenii nu sunt șoareci – avem cultură, valori, creativitate, capacitatea de a construi sens și structuri care pot corecta dezechilibrele.

Și totuși, imaginea Universului 25 rămâne tulburătoare: un paradis material care se transformă treptat într-o lume a vidului interior, unde viața își pierde rostul.

Sursa : “Universe 25 Experiment Explained” în The Scientist

Am avut plăcerea să particip la o emisiune la Ardeal TV Reghin, unde am discutat despre un subiect delicat, dar extrem d...
20/08/2025

Am avut plăcerea să particip la o emisiune la Ardeal TV Reghin, unde am discutat despre un subiect delicat, dar extrem de actual: excluziunea socială la adolescenți.

Adolescența este o perioadă în care apartenența la grup contează enorm. Atunci când un adolescent se simte respins sau marginalizat, consecințele pot fi profunde:
• scăderea încrederii în sine și a stimei de sine
• anxietate și depresie
• retragere din activități școlare și sociale
• apariția unor comportamente de evitare sau chiar agresive

Ce putem face ca adulți (părinți, profesori, terapeuți)?
• să fim atenți la semnele de izolare ale copiilor
• să le oferim spațiu de exprimare și siguranță emoțională
• să cultivăm empatia și incluziunea în grupurile din care fac parte
• să îi ajutăm să descopere punctele lor forte și pasiunile care le pot aduce prieteni autentici

Excluziunea doare. Dar prin înțelegere, sprijin și deschidere, putem transforma vulnerabilitatea adolescenților într-o resursă de creștere.

Găsiți aici emisiunea în care am povestit mai multe: https://ardealtv.ro/plus-pentru-sanatate-excluziunea-sociala

Plus pentru sănătate - Excluziunea socială, Larisa Şandor - psihoterapeut

Video: https://ardealtv.ro/plus-pentru-sanatate-excluziunea-sociala-larisa-sandor-psihoterapeut/

Știai ca❓️💡Atunci când împarți un zâmbet autentic, creierul tău produce mai multă serotonină decat creierul persoanei că...
23/07/2025

Știai ca❓️💡
Atunci când împarți un zâmbet autentic, creierul tău produce mai multă serotonină decat creierul persoanei căreia îi zâmbești. Doar zâmbind, dai cuiva o doză de serotonină - un antidepresiv natural. Nu subestima niciodată puterea unui zâmbet.😃

ZÂMBEȘTE❗️
Un zâmbet adevărat este greu de evocat pentru că necesită și este controlat de emoții. Un zâmbet autentic, atât cu buzele, cât și cu ochii (partea superioară), este, de obicei, o adevărată reflexie a unei stări de spirit vesele.
Într-un zâmbet "real" se trimit semnale corpului din zone ale creierului, cm ar fi amigdala, care apoi se transmit in cortex fără conștientizarea noastră.

Semnalul determină contractarea mușchilor mici din jurul ochilor, creând „riduri” caracteristice.
Într-un zâmbet "social", suntem conștienți de semnalele care se trimit catre mușchi.
Semnalului îi lipsesc ochii. Acesta determină contractarea mușchilor mari din jurul gurii, trăgând buzele lateral.

Marcaje anatomice în ilustrații:
Ilustrație zâmbet real și zâmbet social.
Preluat: Anthony Goldsmith

🔴 Putregaiul creierului – „Brain Rot” este dovedit științific Tot mai multe studii arată că timpul excesiv petrecut onli...
16/07/2025

🔴 Putregaiul creierului – „Brain Rot” este dovedit științific

Tot mai multe studii arată că timpul excesiv petrecut online – pe TikTok, Instagram, Reels, FB – afectează serios atenția, memoria și capacitatea de concentrare.

Ce spun datele din România?

36% dintre români folosesc telefonul peste 7 ore/zi

1 din 3 adolescenți stă peste 5 ore/zi pe TikTok

22% dintre copiii între 11–15 ani suferă de dependență de rețele

67% dintre copiii mici au întârzieri de vorbire corelate cu expunerea la ecrane

Efectele? Uitare, anxietate, iritabilitate, lipsa motivației. Creierul e copleșit de stimuli și nu mai are timp să… gândească profund.

Pune pauză. Întoarce-te la lectură, dialog real, natură. Creierul tău are nevoie.

14/06/2025

Cartea săptămânii – de dat mai departe:
“ Ipoteza fericirii” – Jonathan Haidt

Te-ai întrebat vreodată ce înseamnă cu adevărat fericirea? Nu doar zâmbete sau momente frumoase, ci o stare interioară construită pas cu pas.

Psihologul Jonathan Haidt îmbină înțelepciunea antică și cercetările moderne ca să ne arate că:
- fericirea se învață
- mintea are nevoie de echilibru între emoție și logică
- recunoștința și sensul personal contează mai mult decât ne imaginăm

“ Mintea este ca un elefant și un călăreț – emoția și rațiunea. Când colaborează, viața capătă sens.”

Dacă vrei o lectură care îți provoacă gândirea și îți oferă idei concrete pentru o viață mai împlinită, „Ipoteza fericirii” e o alegere excelentă!

Dacă ți-a plăcut ideea, distribuie mai departe – poate cineva din lista ta are nevoie exact acum de această carte.

31/05/2025

Distribuie această recomandare dacă știi pe cineva care are nevoie de o poveste profundă despre FRICĂ, SPERANȚA și PUTEREA de a merge mai departe.

Cartea săptămânii: „Cât timp înfloresc lămâii ” – Zoulfa Katouh
📍 O poveste despre frică, traumă și puterea de a spera în mijlocul haosului

Ce faci când frica devine o prezență reală în viața ta? Când nu mai e doar o reacție, ci o voce care îți vorbește, îți dictează deciziile și îți transformă gândurile?

Este o carte despre:
• Psihologia fricii și cm ea ne poate salva sau paraliza
• Vinovăția supraviețuitorului și confuzia morală în fața alegerilor imposibile
• Speranța ca formă de rezistență psihologică

Citat memorabil :
“ Frica e o limbă pe care o cunosc prea bine.”

Recomand această carte tuturor celor care caută mai mult decât o poveste – caută înțelegere.

Ziua Psihologului , 27 mai…ce faci astăzi ? Astăzi nu pot decât să vă multumesc că m-ați ales să vă fiu alături în călăt...
27/05/2025

Ziua Psihologului , 27 mai…ce faci astăzi ?

Astăzi nu pot decât să vă multumesc că m-ați ales să vă fiu alături în călătoria voastră interioară. Fiecare întâlnire este o dovadă de curaj, încredere și deschidere, iar eu sunt profund recunoscătoare pentru oportunitatea de a vă însoți în procesul de vindecare, descoperire și creștere.

Fie că ați făcut primii pași sau sunteți deja pe un drum mai lung, prezența voastră ma inspiră în fiecare zi.
Mulțumesc pentru încredere, răbdare și autenticitate.

Las mai jos unul din gândurile transmise către mine astăzi!
Multă recunoștință simt!

Experimentul “Micul Albert” este unul dintre cele mai controversate experimente din istoria psihologiei, fiind realizat ...
18/05/2025

Experimentul “Micul Albert” este unul dintre cele mai controversate experimente din istoria psihologiei, fiind realizat în 1920 de către John B. Watson și asistenta sa, Rosalie Rayner.

A fost conceput pentru a demonstra cm pot fi condiționate emoțiile umane, în special frica, prin asociere.

🔬 Contextul experimentului

Watson credea că toate comportamentele umane sunt rezultatul învățării și al condiționării, nu al instinctelor sau trăsăturilor înnăscute.

El dorea să arate că și frica poate fi învățată, nu doar reacții pozitive sau neutre.

🧪 Desfășurarea experimentului

• Subiect: un bebeluș de aproximativ 9 luni, numit „Albert B.”

• Faza 1 – Albert a fost expus la diverse animale și obiecte (un șobolan alb, un iepure, o maimuță, măști etc.). Nu a manifestat teamă, ci curiozitate.

• Faza 2 – Ori de câte ori i se prezenta șobolanul alb, Watson lovea puternic o bară de metal cu un ciocan, producând un sunet asurzitor și înspăimântător.
După câteva repetări, Albert a început să plângă doar la vederea șobolanului, chiar și fără zgomot.

• Faza 3 – După condiționare, Albert a început să manifeste teamă și față de alte animale sau obiecte pufoase (iepurii, câinii, chiar și barba Moșului), indicând o generalizare a răspunsului de frică.

⚖️ Controverse etice

Experimentul a fost extrem de criticat pentru lipsa de etică:
• Nu a existat consimțământ informat din partea mamei (care ar fi fost angajată a spitalului).

• Copilul a fost traumatizat deliberat și nu s-a încercat decondiționarea fricii.

• Posibile efecte psihologice pe termen lung, deși nu se cunoaște cu exactitate ce s-a întâmplat cu „Micul Albert”.

📚 Relevanța în psihologie
• Experimentul este un exemplu clasic de condiționare clasică aplicată la oameni.
• A influențat dezvoltarea terapiilor comportamentale, mai ales pentru tratarea fobiilor.


🎯 Exact același mecanism e folosit și azi în discursul politic: se creează asocieri emoționale negative – cuvinte-cheie precum „străini”, „imigranți”, „Soros”, „haos”, „dictatură sanitară” etc. – ca să condiționeze frica, ostilitatea sau neîncrederea.

⚠️ Frica este o armă eficientă. Odată declanșată, se poate extinde asupra oricărui subiect – partide, ideologii, persoane.

💡 Ce e de făcut?

Educație, gândire critică și ieșirea din bula emoțională.

17/05/2025

Aceasta nu e doar o carte, e o lecție de viață.

🔑 Ce ne învață?
Că libertatea nu e doar o stare exterioară, ci o alegere interioară. Că putem alege speranța în locul urii. Vindecarea în locul fricii. Puterea în locul traumei.

💭 Este o lectură emoționantă și profundă, dar în același timp accesibilă și extrem de relevantă pentru oricine a trecut prin greutăți – sau vrea să înțeleagă mai bine ce înseamnă reziliența adevărată.

🔁 Hai să provocăm împreună o mică revoluție a lecturii!

Dacă ți se pare valoroasă recomandarea, distribuie postarea – poate exact cineva drag are nevoie de această carte.

11/05/2025

Te-ai gândit vreodată cm ar fi viața ta dacă ai înțelege mai bine ce simți cu adevărat?

În spatele fiecărei reacții – frică, furie, tristețe – stă o emoție cu un mesaj clar. Doar că de multe ori, o ignorăm.

Cartea săptămânii: „Cele 7 emoții” – Lawrence Howells

Un ghid simplu și direct despre cm să recunoști și să gestionezi emoțiile de zi cu zi, bazat pe psihologie modernă și terapie cognitiv-comportamentală.

3 idei care mi-au rămas în minte:

• Emoțiile nu sunt bune sau rele – sunt mesaje care ne vor binele.
• Rușinea și vinovăția apar din standarde nerealiste și pot fi înțelese, nu doar suportate.
• Furia poate fi o formă de curaj, când e exprimată cu limite.

Mi-a plăcut pentru că e clară, practică și m-a ajutat să văd emoțiile ca pe niște aliați, nu obstacole.

Ai citit-o? Ce emoție simți că te încurcă cel mai des?

Scrie-mi în comentarii sau recomandă-mi o carte care ți-a schimbat perspectiva!

Address

Susenii Noi 23B
Reghinul
545300

Opening Hours

Monday 09:00 - 17:00
Tuesday 09:00 - 17:00
Wednesday 09:00 - 17:00
Thursday 09:00 - 17:00
Friday 09:00 - 17:00
Saturday 09:00 - 17:00

Telephone

+40748013010

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Centrul de psihologie "COPE" posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Share

Share on Facebook Share on Twitter Share on LinkedIn
Share on Pinterest Share on Reddit Share via Email
Share on WhatsApp Share on Instagram Share on Telegram