31/01/2026
Perfectionarea continuă este unul dintre elementele definitorii ale activității mele din cabinet, dat fiind că mă preocupă să ofer servicii de înaltă calitate, în acord cu realitatea obiectivă. Experiența fără multiple perspective de intervenție este insuficientă pentru o terapie psihologică eficientă.
Alături de Albert Ciccone ( Psiholog clinician, psihanalist, profesor de psihologie și psihopatologie la CRPPC (Universitatea Lyon 2),
co-fondator al SIICLHA, fondator și președinte al ALPACE) si Frederic Tordo (Psiholog clinician, doctor în psihologie clinică, fondator al DU „Ciberpsihologie Clinică și Psihopatologie Contemporană” (Paris-Cité),
cercetător asociat la CRPMS (Paris-Cité) în filozofie), am explorat elementele de psihopatologie ale omului contemporan. În acest context, retinem:
❇️ Diagnosticul psihologic ajunge tot mai des să fie tratat ca un demers tehnic, cuantificabil,
riscând să fie redus la aplicarea unor simple teste psihologice, la scoruri, grile și liste de simptome. Această tendință vine din nevoia de standardizare, de evaluări rapide și comparabile.
❇️ Aceste standarde sunt adesea artificiale, nu se aplică în unanimitate tuturor și nu pot surprinde complexitatea vieții psihice. Norma nu este un adevăr clinic, ci un construct social.
❇️ Atunci când diagnosticul ignoră contextul de viață, mediul relațional și suferința subiectivă, el poate deveni o formă de violență psihică. Nu orice suferință este o tulburare mentală, iar suferința trebuie ascultată, nu doar clasificată.
❇️ În psihoterapie, diagnosticul nu este echivalent cu îngrijirea. Dispariția simptomelor nu înseamnă dispariția suferinței, iar persoana rămâne expertul propriei sale trăiri. Psihoterapia nu poate fi redusă la protocoale identice pentru toți.
👉 În centru trebuie să rămână subiectul, nu scorul.
👉 Primează ascultarea, nu grila de evaluare.
👉 Fundamentul este umanitatea, nu doar norma.
Fiecare persoană are o viață mentală.
Fiecare persoană merită să fie ascultată.