04/09/2020
Fii Acolo Unde Ești
V-am promis ieri în video că o să încep să împărtășesc cu voi viziunea mea asupra unei încrederi de sine sănătoasă. Dincolo de teorii și tehnici încrederea este, cel puțin așa cm am căpătat-o eu, un mod armonios de a vedea viața și de a participa la ea.
Puteam foarte ușor să îmi pun titulatura de Life Coach sau Relationship Coach sau Love Coach, dar am ales Confidence Coach pentru că acesta a fost drumul meu, de la a fi cineva lipsit de încredere, care făcea mereu doar ce voiau ceilalți cu prețul trădării de sine, la a fi soarele în propriul meu univers, cu valori clare, adânc înrădăcinat în cine sunt.
Adevărata magie se întâmplă în viața ta atunci când ai încredere în tine, când te accepți complet și accepți complet procesul tău de transformare. Atunci te poți arăta lumii autentic, pentru că nu mai este despre nevoia de validare, cât este despre bucuria de a-i putea valida pe ceilalți prin autenticitatea ta. Nu inteligența ci firescul duce la creșterea calității vieții tale, de aici izvorăște toată înțelepciunea și toată armonia.
În ce mă privește pot spune despre mine că am fost suficient de norocos să am parte de părinți responsabili și iubitori, care sunt conștient acum că au făcut tot ce au putut și știut pentru ca eu să fiu bine. Cu toate acestea nu m-am simțit înțeles și nu m-am simțit iubit, fericit, în copilăria mea. Conștientizam mental unele eforturi ale familiei de a mă integra, însă mă simțeam extraterestru, simțeam că nu le pot asimila valorile și că valorile mele sunt pentru ceilalți numai bune de luat în desconsidere sau chiar batjocură.
Cu atât mai greu mi-a fost să mă integrez în colectiv la școală și mai apoi la liceu și facultate. Simțeam că nu sunt suficient de matur să câștig respectul adulților, însă în egală măsură copilăriile mi se păreau ceva frivol. Eram între două lumi, într-un purgatoriu pe care mi l-am ales cu bună știință. Nu puteam să iau parte la acțiuni făcute doar din dorința de a evada de plictiseală. Aveam o dorință puternică de a înțelege viața și o nevoie de conexiune reală cu cei din jur. Îmi doream intimitate și mă loveam de zidurile conformismului și nepăsării.
Am vrut să trăiesc viața mea, nu viața altora și pentru ca asta să se întâmple a trebuit să fiu acel copil speriat și însingurat. Au fost momente când am simțit să plec de acasă și să nu mă mai întorc, pentru că nu aveam o viață a mea la care să mă întorc, ci o viață dictată de alții. Am contemplat de asemenea de multe ori cm ar fi dacă mi-aș lua viața și nu m-a oprit decât gândul că dispariția mea ar lăsa un gol de neumplut în viața familiei. Compasiunea mea era prea mare ca să îmi dau voie să fug și să le refuz iremediabil șansa la fericire.
Pe de altă parte îmi doream prea mult să iubesc, motiv pentru care în loc să renunț am ales să accept faptul că în cazul meu trebuie să lupt din greu pentru lucruri cărora altora le sunt atât de ușor accesibile. Ceea ce pe mine m-a ținut în viață în momentele în care trăiam suferință după suferință a fost faptul că simțeam că voi reuși, că va veni ziua aceea în care voi putea fi un exemplu pentru ceilalți, că voi putea conduce cu blândețe și înțelepciune oamenii către iubire. Nu puteam reuși toate acestea fără toți oamenii minunați care m-au sprijinit în toți acești ani, care au crezut în mine, care m-au iubit.
La 16 ani, după încă un refuz de la o fată, am început să îmi doresc să înțeleg ce își doresc de fapt fetele/femeile de la un bărbat, de ce iubirea mea nu este de ajuns. Am făcut cel mai bun lucru pe care îl poate face cineva care suferă un eșec, să se detașeze și să caute să înțeleagă motivele reale, am învățat să privesc viața mea și motivațiile celorlalți din toate unghiurile posibile. Apoi am fost suficient de norocos să înțeleg că trebuie să accept realitatea pentru ce este, în loc să caut variante romanțate ale acesteia.
Am început un studiu avid al psihologiei umane și pentru că am realizat cât de importantă e relația cu sexul opus pentru o dezvoltare sănătoasă a psihicului, am început să îmi fac din ce în ce mai multe prietene. Virtual, pentru că atunci când o fată era în fața mea nu îndrăzneam nici măcar să privesc către ea. Fetele și mai apoi femeile au apreciat universul meu interior, motivațiile mele lipsite de egoism și au ales să mă ajute să le înțeleg și să le iubesc, să mă raportez corect la ele. Inițial dintr-o zonă de respect, amiciție, iar mai apoi am deprins încetul cu încetul și tainele relaționării romantice și sexuale.
La 19 ani, după 3 ani de studiu intens, am descoperit TPU.ro, un site unde puneai întrebări și primeai răspunsuri de la alții la problemele tale, un mijloc numai bun atunci de a-mi testa cunoștințele și a-mi face partea de contribuție la binele comun, la a crește gradul de conștientizare și nivelul de exprimare sănătoasă a iubirii. Între 2009 și 2012 am avut un rol important în educarea și consilierea adolescenților și tinerilor, timp de 3 ani bunăstarea lor fiind primul gând cu care mă trezeam dimineața și ultimul gând înainte să închei ziua. A continuat să mă preocupe ca în anii copilăriei calitatea și nu cantitatea, drept dovadă din cele 14.679 de răspunsuri date pe acea platformă nu mai puțin de 1.657 au declarate câștigătoare, cele mai utile. Principalul meu scop fiind nu aspectul conversațional, ci dorința reală de a îmbunătăți calitatea vieții celor din jur. Nu răspundeam la întrebări tehnice sau de cultură generală, ci preponderent la dileme sufletești. Dincolo de faptul că mai aveam destule de învățat, lucru valabil și astăzi, mă bucură gândul că am dat tot ce am putut. Pentru că important nu este cel care știe cele mai multe lucruri, ci acela căruia îi pasă suficient de mult încât să își suflece mânecile și să se implice.
Au urmat ani de introspecție în care am simțit nevoia să las studiul deoparte, să sedimentez ce am învățat și să dau virtualul pe oamenii din jurul meu. Am devenit consultant în nutriție printr-un parteneriat cu Herbalife și mi-am desfășurat activitatea în cabinet. Mi-am dezvoltat o nouă oportunitate de a-i ajuta pe ceilalți să fie fericiți, printr-o gestionare eficientă a corpului lor. Principalul scop în marketing este eficientizarea procesului de vânzare, ca acesta să aducă profitul cel mai mare în cel mai scurt timp posibil. Dacă la alți consultanți o evaluare de sănătate dura cel mult 30 de minute la mine ajungeau să țină și două ore. Pentru că scopul meu principal nu era să îi vând ceva omului din fața mea, cât să îl fac să îmi dea voie să îl cunosc pentru a-l putea ajuta cu adevărat. Am deprins în acea perioadă cunoștințe temeinice de nutriție și am ajutat oamenii să fie sănătoși, dar mai mult decât atât am avut rol de psiholog, ajutându-i să își îmbrățișeze propria natură, indiferent de ce se întâmplă în jur.
Am avut și momente când am clacat, pentru că vedeam că trăiesc într-o lume care calcă în picioare valorile în care cred. Am avut șase luni în care tot ce făceam era să plec la birou ca să privesc pereții până se lăsa seara, când îmi plângeam neputința și lipsa unei comunități. Au fost zile în care mă ridicam din pat doar pentru a fugi de realitate în jocuri, singura conversație cu cineva fiind când mă chemau părinții la masă.
Am simțit că nu mă pot integra în această lume și am vrut să mă călugăresc, o altă formă de suicid. Am fost la o mănăstire ca o formă de a evada de oraș în weekend și am simțit să rămân. Îmi luasem angajament complet, renunțasem la tot ce e lumesc. Nu puteam renunța însă la iubirea mea pentru oameni. Am realizat că degeaba ating acolo sfințenia și fericirea supremă dacă nu folosește nimănui. Din ziua aceea în care mi-am luat angajamentul de a mă abandona vieții pentru a lăsa pe fiecare om mai înțelept, mai iubit și iubitor, de cât era când m-a întâlnit, nu am mai putut să fiu descurajat. Oricât de greu mi-ar fi nu am cm să renunț, pentru că nu pot renunța la iubire.
Nu știu prin ce moduri și de ce alegi să fugi de a te exprima, de a fi văzut, de a te iubi, de a te lăsa iubit, însă știu că la fel ca mine ai niște daruri. E un cântec în tine pe care ceilalți au nevoie să îl audă. Dă-ți voie să nu fii perfect, dă-ți voie să începi. Știu cât de cruzi pot fi ceilalți față de ce simți, preocupați doar de propriile interese. Dar ai grijă ca în timp ce fugi de nepăsarea lor direcția în care te îndrepți să fie brațele primitoare ale oamenilor care cred în aceleași lucruri ca tine, în bine, în frumos, în magie. Există. Te așteaptă. Sunt unul dintre ei. Te iubesc!
