10/02/2026
FERICIREA
Ni se vinde “fericirea” din toate direcțiile sub diverse motto-uri atractive.
Pășim în tot felul de experiențe care ne promit fericire și rezolvarea tuturor problemelor pe care le avem.
Și de obicei ajungem și la etapa când simți acel gust “amar”, un gust plagiat a ceea ce ar fi trebuit să fie original, un gust pe lângă.
E o capcană!
Problemele așa cm le numim, sunt provocări care fac parte din viață și care ajung cu un sens în calea noastră.
Multe practici spirituale și de rutină și de ocazii ni se vând, aparent promițătoare.
Iar și iar intrăm de bună voie în capcana falsei “fericiri” !
Practica spirituală nu este calea spre fericire!
Apartenența unei religii sau secte religioase nu este calea spre fericire!
O nouă pereche de papuci nu este calea spre fericire, iar asta nu înseamnă că nu mai trebuie să-ți cumperi încălțămintea care o preferi 🙂
Nu ești mai fericit dacă alegi să faci lucruri diferit de ceilalți, din contra această alegere poate veni de multe ori împreună cu multă frustrare și luptă interioară dacă nu faci pace cu tine și cu ceilalți.
Nu ești mai fericit dacă ai 7 frați sau ești singur la părinți.
Această listă este infinită ♾️🙂
Adevărul nu-ți promite fericirea 🙂
Ce-i aia fericire totuși?!
Din tot ce am cunoscut până acum mi-am dat seama că m-am implicat în multe activități pentru a simți starea de “ sunt fericit”!
Nu mă găsit-o nicăieri 😊
Bucurie de moment da, dar fericirea promisă NU!
Fericirea este o stare atât de firească, ca și aerul pe care-l respirăm!
Fericirea nu se dobândește! EA ESTE BAZA!
Și eu personal nu aș numi-o fericire, un cuvânt mult prea marketizat.
Am început să pierdem acest sentiment firesc de bază din momentele când am început să ne trădăm, să ne mințim, să ne compromitem esența noastră adevărată!
De când am început să credem că provocările vieții și greșelile sunt cei vinovați de nefericirea noastră.
Am pierdut sensul provocărilor și ne-am afundat în abisul deșertăciunilor și dependențelor!
Când am crezut pe alții care au spus că fericirea este lipsită de firesc, de natural, de provocări și greșeli.
Am tot căutat acea fericire!
Eu personal nu am găsit-o! Și am crezut ca sunt un om nefericit sau demn de nefericire dacă viața mea are greșeli și provocări pe drum!
Ce facem? Mai căutăm sau ajunge? 🙂
Fericirea cred ca este atât de firească și simplă că am ajuns să nu o mai vedem și să nu ni-o mai permitem.
Parcă știm ca este simplă dar ne contrazicem singuri pe noi prin gânduri ,vorbe și fapte!
Fericirea nu este în revelionul plin de artificii și nici într-o casă plină cu prieteni, și nici într-o viață în singurătate! Ea nu este nici o haină nouă cumpărată și nici numărul mare sau puțini de bani.
Ea nu este toate astea și paradoxal poate fi prezentă în toate cele enumerate mai sus!
O mulțime de oameni de comparăm între noi din aparențe!
Și ne judecăm mult, foarte mult…!
Dar cine cunoaște adevăratele provocări ale omului și nu ceea ce vrea el să pară?
Adevărul nu-ți promite o viață fericită fără provocări!
Dar când alegi să trăiești în adevăr și nu-ți mai bagi pe gât gogoși atunci aerul vieții tale devine mult mai proaspăt, mai simplu sau spațios și mai clar!
Mai adevărat 🙂 nu mai fericit!
Iar cine a gustat din adevăr și îl alege de bună voie, este atins de acesta ireversibil și nu mai este cale de întoarcere!
Iar asta nu-ți promite “fericirea”.
Aici în acest punct nu mai sunt promisiuni deșarte.
Este o asumare vie pe care nu o poți nici vinde nici cumpăra!
Marea distorsiune este că Fericirii i s-a pus clișee de tot felul!
Iar cei ce vroiau să fie fericiți renunțau la bani văzând pe cei cu bani extrem de nefericiți.
Sau multe alte exemple opuse unei alteia.
Dar când elimini de pe fericire tot absolut tot, diplome, bani, papuci 🙂 religie, sau absența ei; și îți dai voie s-o cunoști, s-o adulmeci, s-o simți așa cm este ea firească și pură ca stare de bază umană, atunci poți face ceva și poți avea ceva dar deja din starea aia bazică, pe care noi am pus-o pe tron și parcă nu mai ajungeam la ea niciodată!
Nu faci ceva ca să fii fericit!
Alegi să fii fericit și apoi restul!
Restul e decorul fericirii și nefericirii!
Atât de simplu dar care pare de neatins și imposibil!
Pentru că fericirea a devenit un fel de perfecțiune care nu are nici o legătură cu realitatea!
Atingerea fericirii a devenit percepută însăși o provocare, sau o problemă!
În acest moment simt ca este important să aducem în spațiul nostru fiecare, transformări de percepție referitor la sentimentul de fericire!
Rămâi cu bine,
Ana🙂💫
