Cabinet individual de psihologie si psihoterapie Iulia Herman

21/10/2025

Ce înseamnă imaturitatea la adulți?

Adultul imatur este persoana care, deși a ajuns la vârsta cronologică a maturității, **nu și-a dezvoltat complet competențele emoționale, cognitive sau relaționale** specifice acestei etape. Imaturitatea nu se referă neapărat la inteligență, ci mai ales la **modul în care persoana gestionează emoțiile, responsabilitățile și relațiile**.

🔹 1. Trăsături generale ale adultului imatur
1. **Evitarea responsabilităților**
* Tinde să dea vina pe alții pentru eșecuri.
* Nu își asumă consecințele propriilor acțiuni.
* Se plânge des, dar face puțin pentru a schimba situația.

2. **Dificultăți în reglarea emoțiilor**
* Reacționează exagerat la frustrare sau critică (furie, victimizare, retragere).
* Se lasă condus de impulsuri („fac ce simt, nu ce e potrivit”).
* Nu tolerează disconfortul emoțional sau amânarea recompensei.

3. **Dependență emoțională sau materială**
* Caută mereu sprijin, validare sau direcție de la ceilalți.
* Poate avea relații de tip „părinte-copil” cu partenerul.
* Evită deciziile dificile, delegându-le altora.

4. **Percepție egocentrică asupra vieții**
* Se concentrează pe propriile nevoi și dorințe, cu puțină empatie față de alții.
* Vrea să fie centrul atenției sau consideră că i se cuvine mai mult.
* Se simte adesea neînțeles sau nedreptățit.

5. **Comunicare și relaționare disfuncțională**
* Folosește manipularea emoțională („tu ești de vină că mă simt așa”).
* Are dificultăți în a asculta activ și a accepta puncte de vedere diferite.
* Poate idealiza sau devaloriza brusc persoanele apropiate.

🔹 2. Comportamente frecvente ale adultului imatur
| Domeniu | Exemple de comportament | **Emoțional** | Schimbări bruște de dispoziție, nevoia de atenție constantă, dramatizare.|
| **Relațional** | Gelozie excesivă, nevoia de control, incapacitate de compromis.
| **Profesional** | Lipsa perseverenței, procrastinare, critică la adresa autorității fără soluții.|
| **Social** | Dorința de a impresiona, de a fi admirat, dar intoleranță la feedback.
| **Decizional** | Caută mereu sfaturi, dar nu le urmează; se plânge de consecințele propriilor alegeri. |

🔹 3. Rădăcini psihologice ale imaturității
* **Creștere într-un mediu hiperprotectiv** – părinți care nu au permis copilului să greșească, să ia decizii sau să tolereze frustrarea.
* **Traume emoționale nerezolvate** – abandon, respingere, rușine, lipsa siguranței emoționale.
* **Model parental imatur** – lipsa de modele de adult responsabil și echilibrat.
* **Stima de sine fragilă** – nevoia de validare externă constantă.

🔹 4. Cum se manifestă în relații
* Are tendința de a transforma relația într-un **spațiu de satisfacere a propriilor nevoi**, nu într-un parteneriat.
* Poate oscila între **dependență și respingere**, între idealizare și critică.
* Cere susținere emoțională, dar oferă puțină reciprocitate.
* În conflicte, **nu caută soluții, ci vinovați**.
* Tinde să dramatizeze sau să amenințe cu retragerea („plec dacă nu faci cm vreau”).

🔹 5. Ce înseamnă maturitatea psihologică (prin contrast)
Un adult matur:
* își **asumă responsabilitățile**, chiar și atunci când e greu;
* **tolerează frustrarea** și își reglează emoțiile fără a răni pe ceilalți;
* este **autentic și empatic**, recunoaște greșelile și învață din ele;
* **caută echilibru** între nevoile proprii și ale celorlalți;
* are **capacitate de reflecție**, nu reacționează automat.

🔹 6. Direcții de creștere și maturizare
* **Psihoterapie / autocunoaștere** – identificarea tiparelor imature și a rănilor emoționale.
* **Dezvoltarea autocontrolului emoțional** – prin mindfulness, respirație conștientă, autoreflecție.
* **Exersarea asumării** – mici decizii zilnice duse până la capăt.
* **Învățarea empatiei și a comunicării asertive.**
* **Tolerarea disconfortului** fără evitare sau victimizare.

14/10/2025

🧠 Neurofeedback – Antrenamentul natural al creierului tău pentru echilibru și claritate

Știai că mintea ta se poate reechilibra singură, atunci când primește feedback potrivit?
Neurofeedback-ul este o metodă științifică, non-invazivă, prin care creierul învață să funcționeze mai eficient, reducând stresul, insomnia, anxietatea și oboseala mentală.

👩‍⚕️ În timpul ședinței, senzorii monitorizează activitatea cerebrală, iar imaginea sau sunetul de pe ecran se modifică în timp real – astfel creierul primește informația de care are nevoie pentru a-și regla echilibrul intern.
Totul se întâmplă natural, fără medicamente, fără durere.

✨ Beneficiile se construiesc treptat:

somn mai odihnitor și relaxare profundă

reducerea stresului și a anxietății

claritate mentală și echilibru emoțional

creșterea concentrării și a performanței

Neurofeedback-ul te ajută să îți redescoperi calmul, energia și starea de bine.
Creierul tău poate învăța să se simtă bine din nou.

📍 ILF Neurofeedback & Psihoterapie – Iulia Ramona Herman
📞 0743 971 479
https://neurofeedbacksibiu.com/

10/10/2025

🔹 De ce este importantă psihoterapia?

Psihoterapia este un proces de autocunoaștere și transformare.
Ea oferă un cadru sigur, confidențial și empatic, în care poți înțelege mai profund gândurile, emoțiile și comportamentele tale.

Prin terapie, înveți să:

-identifici și să gestionezi mai bine emoțiile dificile;
-depășești anxietatea, stresul, depresia sau pierderile emoționale;
-îți îmbunătățești relațiile personale și profesionale;
-îți clarifici direcția și valorile personale;
-îți dezvolți stima de sine și încrederea în propriile resurse.

🔹 Ce se întâmplă într-un proces terapeutic?

Procesul terapeutic se desfășoară în etape, într-un ritm adaptat fiecărui om:
Evaluarea și stabilirea obiectivelor – identificarea nevoilor și a direcției de lucru;
Explorarea – înțelegerea emoțiilor, a gândurilor și a tiparelor de relaționare;
Schimbarea și integrarea – dezvoltarea unor moduri mai sănătoase de a te raporta la tine și la ceilalți.
Terapia nu oferă rețete rapide, ci te ajută să devii propriul tău ghid interior.

🔹 Când să mergi la terapie?

-când te simți copleșit(ă), anxios/anxioasă sau blocat(ă);
-când treci prin pierderi, despărțiri sau schimbări majore;
-când observi tipare care se repetă și îți aduc suferință;
-sau pur și simplu când îți dorești claritate, echilibru și creștere personală.
Terapia este un proces prin care alegi să te îngrijești de tine, așa cm ai avea grijă de cineva drag.

🔹 Beneficiile psihoterapiei

-echilibru emoțional și mental;
-îmbunătățirea comunicării și a relațiilor;
creșterea rezilienței;
-înțelegerea și integrarea experiențelor din trecut;
-o viață trăită cu mai multă conștiență, autenticitate și sens.

🩵 Psihoterapie & ILF Neurofeedback – Iulia Ramona Herman
📍 Sibiu | 📞 0743 971 479
🌐 psihoterapeutiuliaramonaherman.com
💬 „Echilibru pentru minte și corp.”

06/10/2025

Transferul transgenerational al traumelor și al tiparelor de gândire

🔹 1. Conceptul de transfer transgenerațional al traumelor

Transferul transgenerațional al traumelor se referă la procesul prin care experiențele emoționale intense și evenimentele traumatice trăite de o generație pot influența, conștient sau inconștient, viața psihică, emoțională și comportamentală a generațiilor următoare (Danieli, 1998; Yehuda & Lehrner, 2018).

Trauma nu rămâne doar o amintire personală; ea modifică felul în care individul percepe lumea, relațiile și siguranța.

Copiii și nepoții celor traumatizați pot moșteni tipare de gândire și reacții emoționale chiar dacă nu au trăit direct experiența traumatică.

Exemple:

Copiii supraviețuitorilor Holocaustului au fost observați cu niveluri mai mari de anxietate și hipervigilență.

Descendenții persoanelor care au trăit foamete sau război pot manifesta frică de pierdere, atașament anxios sau comportamente de supracontrol.

🔹 2. Mecanismele de transmitere
a) Psihologic – prin relația părinte–copil

Modelare comportamentală: copilul învață inconștient strategiile de adaptare ale părinților (de ex. evitare, hiperprotecție, furie).

Mesaje explicite sau implicite: fraze precum „nu ești niciodată suficient de în siguranță” sau „trebuie să fii mereu pregătit pentru ce e mai rău”.

Stil de atașament: părinții traumatizați pot fi mai puțin disponibili emoțional sau, invers, hiperprotectivi.

b) Neurobiologic – epigenetic

Studiile arată că stresul sever poate modifica expresia genelor implicate în reglarea răspunsului la stres (ex. genele pentru cortizol), iar aceste modificări pot fi transmise urmașilor (Yehuda et al., 2016).

Astfel, copiii pot avea o sensibilitate crescută la stres, anxietate sau reacții de tip fight-flight.

c) Social și cultural

Narativele familiale despre pericol, sacrificiu, rușine sau lipsuri se transmit prin povești, ritualuri și valori.

Mediul familial poate fi dominat de frică, neîncredere, vină sau rușine colectivă.

🔹 3. Cum se poate întrerupe transferul

Psihoterapie individuală și de familie

Abordări precum terapia traumei (EMDR, SE), psihoterapia integrativa pot ajuta la conștientizarea și vindecarea rănilor emoționale.

Neurofeedback și reglare neurofiziologică

Tehnici precum ILF Neurofeedback sprijină reglarea sistemului nervos, reduc hiperactivarea și anxietatea moștenită.

Psihoeducație și conștientizare

Cunoașterea istoriei familiale și a tiparelor poate ajuta la alegerea unor răspunsuri diferite față de cele moștenite.

Învățarea autoreglării emoționale

Mindfulness, respirație conștientă, tehnici de auto-compasiune.

Construirea unor relații sigure

Relații bazate pe încredere și comunicare emoțională sănătoasă pot rescrie experiențele anterioare.

„Traumele nu dispar prin tăcere; ele se dizolvă prin înțelegere, compasiune și curajul de a trăi diferit. Vindecându-te pe tine, schimbi povestea generațiilor viitoare.”

Call now to connect with business.

01/10/2025

Puterea interioară – ce este și cm să o accesezi

Puterea interioară este acea resursă profundă pe care fiecare persoană o are, chiar dacă uneori nu este conștientă de ea. Este forța care te ajută să faci față încercărilor, să îți depășești limitele și să rămâi conectat la cine ești cu adevărat, indiferent de presiunea din exterior. Ea nu este despre a controla totul, ci despre a te ancora în propriile valori, în încredere și în capacitatea de a te adapta și a merge mai departe.

🔹 Ce înseamnă puterea interioară

Rezistență emoțională – abilitatea de a gestiona stresul, dificultățile și schimbările fără a fi copleșit.

Autenticitate – curajul de a fi tu însuți, chiar și atunci când nu este ușor.

Încredere în sine – credința că poți face față situațiilor necunoscute.

Claritate – capacitatea de a rămâne centrat și de a lua decizii aliniate cu valorile tale.

🔹 Cum poți accesa și întări această putere

Conectează-te cu tine însuți

Alocă timp zilnic pentru introspecție: jurnal, meditație sau simpla liniște cu gândurile tale.

Întreabă-te: „Ce simt acum? Ce îmi spune vocea mea interioară?”

Reamintește-ți reușitele anterioare

Când te simți slab, adu-ți aminte situații în care ai trecut prin dificultăți și totuși te-ai ridicat.

Scrie pe hârtie momentele în care ai demonstrat curaj, răbdare sau reziliență.

Practica acceptarea

Nu poți controla tot ce ți se întâmplă, dar poți controla cm răspunzi.

Acceptă că vulnerabilitatea nu înseamnă slăbiciune, ci autenticitate și umanitate.

Îngrijește-ți corpul și mintea

Somnul, mișcarea și alimentația echilibrată susțin echilibrul emoțional.

Tehnici precum respirația conștientă sau neurofeedback-ul pot ajuta la reglarea stărilor interioare.

Setează limite sănătoase

Spune „nu” atunci când simți că îți sacrifici liniștea sau valorile.

Protejează-ți spațiul emoțional și timpul personal.

Caută sprijin

Un terapeut, un mentor sau un prieten de încredere pot fi oglinzi care te ajută să îți vezi forța.

💡 Puterea interioară nu e ceva ce trebuie „creat” de la zero — ea există deja în tine. Este ca o fântână care așteaptă să fie redescoperită atunci când te întorci către tine cu blândețe și curaj.

25/09/2025

🌱 Totul începe cu tine

Ceea ce vezi în exterior este adesea o extensie a ceea ce se întâmplă în interior. Emoțiile, convingerile și starea ta de moment funcționează ca un magnet invizibil: atragi, observi și rezonezi cu oameni sau situații care au legătură cu propria ta poveste. Nu înseamnă că tu cauți conștient acele experiențe, ci că mintea și sufletul tău sunt atente la ceea ce au nevoie să vadă sau să integreze.

🔍 Oglinzile nevăzute

Oglinzi ale luminii tale — uneori întâlnești oameni care scot la iveală curajul, creativitatea, blândețea din tine. Ei îți arată cât de mult ai crescut și ce daruri poți oferi lumii.

Oglinzi ale umbrelor — alteori apar persoane sau situații care declanșează frici, nesiguranțe, furie sau tristețe. Nu pentru a te răni, ci pentru a-ți arăta unde încă e nevoie de vindecare și unde ai de învățat să pui limite sănătoase.

Astfel, fiecare interacțiune este un fel de hartă către autocunoaștere.

🔄 Sincronicitate și sens

Carl Jung descria sincronicitățile ca pe coincidențe pline de sens. Când treci printr-o perioadă de transformare, începi să vezi tot felul de semne: cărți, oameni, conversații, oportunități care par să apară exact la momentul potrivit. Psihologic, asta înseamnă că ești mai deschis la noi perspective; spiritual, mulți o traduc ca pe o susținere a universului.

🧠 Cum funcționează creierul tău

Creierul are un filtru numit sistem reticular activator (RAS). Acesta decide la ce stimuli să fii atent. Dacă în prezent lucrezi la încrederea în sine, RAS va „aprinde farurile” când apare cineva care te susține sau o oportunitate de afirmare. Dacă trăiești frică, va lumina toate semnalele de pericol. Asta face ca realitatea ta să pară că „se potrivește” cu starea ta interioară.

✨ De ce universul pare să-ți trimită exact ce trăiești

Psihologic: atenția ta caută confirmări și semne legate de emoțiile dominante.

Energetic/spiritual: se vorbește despre „rezonanță” — vibrezi la o anumită frecvență emoțională și atragi experiențe compatibile.

Dezvoltare personală: lecțiile neîncheiate revin până când le înțelegi și le integrezi.

🌟 Cum să folosești conștient acest mecanism

Observă reacția, nu judeca — întreabă-te: „Ce trezește în mine situația asta?”

Vezi oportunitatea de creștere — poate ai ocazia să vindeci, să clarifici, să schimbi o credință veche.

Practică recunoștința — chiar și pentru lecții incomode; ele te ghidează spre o versiune mai liberă a ta.

Clarifică intențiile — cu cât ești mai clar în ce vrei să trăiești (respect, încredere, iubire), cu atât atenția ta va selecta experiențe care le confirmă.

💬 „Lumea exterioară nu este altceva decât o reflecție a universului tău interior. Oamenii și întâmplările vin nu să te încurce, ci să îți dezvăluie cine ești și cine poți deveni.”

Call now to connect with business.

04/09/2025

🌱 Cum să dezvolți în copil mindsetul de creștere (growth mindset) 🌱
Mindsetul de creștere îl ajută pe copil să creadă că abilitățile și inteligența se pot dezvolta prin efort, perseverență și strategii bune. Copiii cu această mentalitate:
✔️ Se simt în siguranță să încerce lucruri noi
✔️ Văd greșelile ca pe oportunități de învățare
✔️ Devin mai curioși și rezilienți

💡 5 pași simpli pentru părinți:
1️⃣ Laudă procesul, nu talentul – „Ai muncit mult și ai găsit soluția!”
2️⃣ Normalizează greșelile – Povestiți despre momente în care și tu ai greșit și ai învățat ceva nou.
3️⃣ Folosește expresia „Încă nu” – „Nu știi încă, dar vei învăța.”
4️⃣ Încurajează curiozitatea – Permite întrebări și explorări, chiar dacă rezultatul nu e perfect.
5️⃣ Setează obiective mici – Fiecare pas înainte merită apreciat.

🏡 Mentalitatea copilului începe să se formeze acasă. Fii model de curiozitate, perseverență și învățare continuă.

✨ Împărtășește cu alți părinți: Ce faci tu pentru a-ți motiva copilul să crească și să învețe? ✨

Call now to connect with business.

03/09/2025

Acceptarea în relația părinte–copil este esențială pentru dezvoltarea emoțională sănătoasă a copilului și pentru construirea unei relații bazate pe încredere și siguranță. Iată câteva aspecte importante:

🔹 1. Crește siguranța emoțională

Atunci când copilul se simte acceptat necondiționat, învață că este iubit pentru cine este, nu doar pentru comportamentul său sau rezultatele obținute. Această siguranță emoțională îi oferă stabilitate și încredere în relația cu părinții.

🔹 2. Sprijină dezvoltarea stimei de sine

Acceptarea comunică mesajul: „Ești valoros și important așa cm ești.” Copiii crescuți într-un climat de acceptare își formează o stimă de sine sănătoasă și se simt competenți în explorarea lumii.

🔹 3. Ajută la reglarea emoțiilor

Când părinții validează emoțiile copilului, chiar și pe cele dificile, copilul învață să își recunoască, exprime și gestioneze emoțiile. Acceptarea emoțiilor nu înseamnă acceptarea oricărui comportament, ci separarea emoției de acțiune:

„E normal să fii furios, dar nu este în regulă să lovești.”

🔹 4. Întărește atașamentul securizant

Acceptarea contribuie la formarea unui stil de atașament securizant. Copiii cu atașament securizant tind să fie mai rezilienți, mai deschiși spre explorare și mai empatici în relațiile lor ulterioare.

🔹 5. Reduce comportamentele problematice

Copiii care se simt văzuți și acceptați au mai puține comportamente opozante sau de retragere, deoarece nu simt nevoia să lupte pentru validare.

🔹 6. Modelează empatia și respectul

Acceptarea oferită copilului devine un model. Copiii învață să îi accepte pe alții, să fie empatici și să construiască relații sănătoase.

🔑 Diferența dintre acceptare și permisivitate

Acceptarea nu înseamnă lipsă de reguli sau limite, ci iubire și validare în paralel cu stabilirea unor limite clare și consecvente.

Mesajul este: „Te iubesc și te accept ca persoană, chiar dacă nu accept toate comportamentele tale.”

📚 Surse utile:

Bowlby, J. (1988). A Secure Base: Parent-Child Attachment and Healthy Human Development.

Siegel, D. J., & Bryson, T. P. (2014). The Whole-Brain Child.

Rogers, C. R. (1961). On Becoming a Person – conceptul de acceptare necondiționată pozitivă.

14/08/2025

Untitled

Vizitează articolul pentru mai multe informații.

06/08/2025

Acceptarea – Primul pas spre schimbare reală
Într-o lume care ne împinge constant să devenim „mai buni”, „mai rapizi”, „mai perfecți”, ideea de acceptare poate părea, la prima vedere, o formă de resemnare. Dar în psihoterapie, acceptarea nu înseamnă deloc să renunți la dorința de a evolua. Dimpotrivă, ea este baza unei schimbări autentice și sănătoase.

Ce înseamnă acceptarea?
Acceptarea este abilitatea de a recunoaște realitatea așa cm este, fără a o judeca ca „bună” sau „rea”. Este despre a fi prezent cu ceea ce simți, ce gândești și ce trăiești, chiar dacă uneori este inconfortabil.

Nu înseamnă să fii de acord cu tot ce ți se întâmplă sau să tolerezi suferința la nesfârșit.
Înseamnă să nu te mai lupți inutil cu realitatea, ci să alegi să vezi clar de unde pleci, pentru a putea merge mai departe.

De ce este importantă acceptarea în psihoterapie?
Vindecarea începe cu recunoașterea durerii
Negarea emoțiilor sau a experiențelor dificile doar le amplifică în timp. În terapie, învățăm să le observăm cu blândețe, fără să le respingem.

Acceptarea reduce lupta interioară
Mulți oameni trăiesc o tensiune permanentă între “cum ar trebui să fie” și “cum este de fapt”. Această luptă consumă enormă energie psihică.

Creează spațiu pentru schimbare
Paradoxal, abia când acceptăm cine suntem și unde ne aflăm cu adevărat, putem începe o schimbare reală și durabilă.

Sprijină reglarea emoțională
Acceptarea emoțiilor, chiar și a celor neplăcute (anxietate, furie, tristețe), ne ajută să le gestionăm mai eficient, în loc să fim copleșiți de ele.

Acceptarea nu înseamnă pasivitate.
Este un act activ de conștientizare, compasiune față de sine și deschidere spre propria viață, exact așa cm este în prezent.

Dacă simți că duci o luptă interioară constantă, psihoterapia îți poate oferi un spațiu sigur în care să înveți arta acceptării – pentru o viață mai autentică și mai împăcată.

📍 Cabinet Psihoterapie – Sibiu
📞 0743 971 479
🌐 https://psihoterapeutiuliaramonaherman.com

Call now to connect with business.

05/08/2025

🌿 Stresul este inevitabil. Reziliența – esențială. 🌿
Fiecare dintre noi trece prin momente de presiune, nesiguranță sau oboseală emoțională. Stresul face parte din viață.

🛑 Dar ce face diferența între a rămâne blocat și a merge mai departe?
👉 Reziliența – acea forță interioară care ne ajută să ne adaptăm, să învățăm și să ne revenim după momente dificile.

💡 Vestea bună? Reziliența se dezvoltă.

✔️ prin relații sănătoase
✔️ prin grija față de tine
✔️ prin gândire flexibilă
✔️ prin sprijin psihologic (psihoterapie, neurofeedback, dezvoltare personală)

🔄 Nu ești singur. Poți învăța să răspunzi diferit la stres.

📩 Dacă simți că ai nevoie de sprijin pentru a-ți regăsi echilibrul, sunt aici. Scrie-mi în privat sau programează o ședință de consiliere/terapie.