11/07/2025
Pofta de a consuma anumite alimente nu este „bună” sau „rea” — pur și simplu este. Ea există ca parte normală a unui sistem care caută să experimenteze plăcerea. Nu e ceva cu care trebuie să lupți, ci mai degrabă ceva de integrat și observat. Nu e ceva ce trebuie respins, ci mai degrabă un mesaj de descifrat, pe baza căruia să decizi, cât mai conștient posibil, când e cazul să o onorezi.
Neplăcerile apar atunci când se instalează acea stare de „Eu sunt pofta”, care lasă impresia unei constrângeri interne de a consuma anumite alimente. Și da, unii oameni resimt această constrângere mai intens decât alții. Însă asta nu schimbă realitatea: tu nu ești pofta (la fel cm nu ești furia, tristețea...), ci ești cel care experimentează o stare.
Și, ca orice stare, aceasta vine și pleacă — mai repede sau mai lent — fiind adesea condiționată de resursele fiecăruia de a se poziționa în „eu sunt” sau „eu experimentez”. Ambele există în fiecare dintre noi, însă, dacă trăiești cu senzația că te copleșesc poftele, este nevoie de lucru la acel „eu experimentez”. Este o muncă de antrenament emoțional și cognitiv, dar una care merită pe deplin.
Tu cm te raportezi la pofte?
Ai observat vreodată diferența dintre a simți o poftă și a fi copleșit de ea?
