Atelierul de cuvinte

17/10/2025

30/01/2022

- De ce să spun “telefon” ( in loc de “teleton”), că doamna logoped nu este aici, să mă vadă?!?
O întrebare foarte bună a unui copil, care merită un răspuns pentru părinte.
De fiecare data când am ocazia, explic părinților că noi, ca vorbitori “cu experiență”, nu ne gândim deloc, atunci când rostim un cuvânt, la ce sunete auzim, în ce ordine trebuie pronunțate, cm poziționăm buzele și limba, dacă vibrează ori nu coardele vocale etc; pur și simplu, cuvântul este emis spontan, pentru că el este stocat in memorie ca un complex care conține tot ce este necesar pentru a-l rosti corect: structura sonoră, mișcările necesare aparatului fono-articulator , accentul etc
Un copil care pronunță incorect are și el o astfel de schemă, în care un sunet poate fi omis, înlocuit, pronunțat greșit, iar înlocuirea acesteia poate lua destul de mult timp, astfel încât creierul copilului să înțeleagă necesitatea de a face acest efort. Mai exact, de fiecare dată când copilul pronunță corect un cuvânt, se formează noi circuite neuronale, care devin din ce în ce mai puternice pe măsură ce este pronunțat mai des.

Ca să înțelegem mai bine, este ca și când am fi nevoiți să mergem pe un drum în lucru, deși un altul foarte bine cunoscut de noi ne-ar sta la dispoziție. Am alege drumul in lucru doar dacă ar fi acolo, la intersecție, un polițist. Altfel, ni s-ar părea firesc să alegem fără să stăm pe gânduri drumul pe care am mers de nenumărate ori. Abia după multe alegeri ale drumului nou am opta automat pentru acesta, fără să fi cineva prezent care să ne dirijeze.
Și interesant este că drumul acesta nou devine din ce in ce mai bun și mai rapid, pe măsură ce este folosit, astfel încât până la urmă il abandonăm pe cel vechi.

Se întâmplă deseori ca un copil să pronunțe corect în cabinet, dar în clasă ori acasă pronunția să rămână, pentru o vreme, neschimbată. Este ca și cm el ar traduce: Doamna logoped are pretenția să spun așa .... pot să fac asta pentru câteva minute.

Pentru a facilita construirea noilor scheme corecte, sunt necesare exerciții in care cuvintele să fie utilizate în structuri diferite. 5-10 minute de exerciții pe zi, in fiecare zi, sunt mai valoroase pentru fixarea pronunției corecte decât 50 de minute pe săptămână.

28/01/2022

Ieri am deschis seria webinariilor destinate cadrelor didactice din scoli și grădinițe din mediul rural. Ne dorim, prin aceste activități, ca tot mai mulți copii sa descopere bucuria cuvintelor, chiar dacă au acces redus la servicii de logopedie.

In perioada ianuarie- aprilie 2022, în cadrul proiectului Erasmus+ Logopedia- Bucuria cuvintelor, KA1 - Adult education staff mobility, 2020-1-RO01-KA104-079625, CJRAE Dâmbovița desfășoară webinarii pe tema prevenirii si corectării tulburărilor de limbaj, pentru cadre didactice din grădinițe și școli primare din mediul rural.
Aceste activități sunt parte a strategiei CJRAE de a sprijini copiii cu tulburări de limbaj si comunicare, acolo unde aceștia au acces redus la servicii de terapie logopedică.
Pe 27 ianuarie a fost prima întâlnire, la care au participat aproape 40 de cadre didactice din județ.
Următoarele întâlniri au ca teme prevenția si intervenția în cazul întârzierii in dezvoltarea limbajului, a tulburărilor de pronunție si a dificultăților de achiziție a limbajului scris- citit.

25/01/2022

A spune ca limbajul este despre cuvinte este ca si cm ai afirma ca un copac este definit prin frunze.
Cuvintele sunt doar o parte din limbaj; dincolo de ele, sunt reguli, legi, structuri, conexiuni.

24/01/2022

Unul dintre miturile cele mai răspândite, in privința tulburărilor de limbaj, este că dacă un copil nu vorbește la vârsta la care ar fi de așteptat să vorbească, sau spune foarte puține cuvinte, înseamnă că părinții nu au vorbit suficient de mult cu el și l-au lăsat prea mult in fața ecranelor. (Sau că nu este nici o problemă dacă nu vorbește, că și Lucian Blaga a vorbit la patru ani, nu?)
Și deși acest aspect poate fi adevărat, sunt multe situații în care copilul respectiv provine din familii cu statut socioeconomic ridicat, cu părinți foarte interesați de dezvoltarea acestuia. Totuși copilul nu reușește să facă singur ceea ce aproape orice copil de pe planetă poate: să învețe să vorbească.
Sunt acele tulburări paradoxale, care apar in condițiile unei inteligențe normale ( ceea ce îi face pe părinți să fie și mai derutați, pentru că nu înțeleg cm poate copilul să rezolve puzzle-uri complicate, să găsească rezolvări la situații diferite etc, dar să nu poată formula corect o propoziție ) și unui mediu lingvistic stimulativ.
Căteva aspecte care ar putea ridica semne de întrebare:
- Copilul a vorbit mai târziu decât era de așteptat
- Este instabil in pronunția sunetelor; de ex, în anumite cuvinte poate pronunța un sunet, in altele sunetul respectiv este omis, înlocuit sau pronunțat greșit
- Folosește puține verbe, sau deloc, uneori în forme nepotrivite
- Nu schimbă forma cuvântului, în funcție de funcția acestuia în propoziție ( de ex, in loc de “coada pisicii” ar spune “coadă pisică”)
- Nu utilizează forme de plural ale substantivelor ( “două găină”)
- Nu folosește cuvinte de legătură ( “ mă joc păpușa”)
- Nu folosește prepoziții ( în loc de “Cana este pe masă” ar putea spune “Cana masă”)
- Nu face acord intre substantive și adjective ( ‘ bluză roșu”)
- etc, etc, etc
Este trist că singurul lucru pe care părinții îl obțin de la medic este diagnosticul de întârziere in dezvoltarea limbajului, pe care l-am văzut de exasperant de multe ori pe hârtiile cu care aceștia ajung la mine.

Iar acest termen, ‘întârziere’, pune presiune nejustificată pe părinți, care nu înțeleg ce au făcut greșit și își pun o mulțime de întrebări: poate nu am vorbit suficient cu el? poate faptul că s-a născut încă un copil în familie l-a făcut să nu vorbească? sau poate pentru că am început să lucrez când avea câteva luni… ?
În realitate, aceste tulburări au mai puțin de a face cu mediul lingvistic al copilului, fiind determinate genetic/ neurologic.
Nu înseamnă că un copil cu astfel de dificultăți nu poate evolua, dacă beneficiază de un diagnostic potrivit și de o intervenție adecvată, furnizate de un logoped cu experiență.
Pentru că timpul copilului chiar contează!

08/01/2022

Mă întreb cm am organiza programele de educație timpurie dacă am înțelege că învățare începe înainte de nașterea copilului.

Cât timp este in pântecele mamei, copilul este ca într-un stagiu de pregătire pentru a fi adaptat la lumea în care se va naște, fie ea abundentă sau săracă, liniștită sau plină de evenimente stresante, predictibilă sau imprevizibilă.
Iar în această lume în care va trăi, limbajul este vital pentru adaptare și bazele lui se construiesc pornind de la recunoașterea vocii mamei, detectarea modelului limbii materne, a sunetelor familiare din perioada sarcinii.

Vă sugerez să urmăriți măcar primele 5 minute din materialul de mai jos, deși merită atenția până la sfârșit.

Subtitrare disponibilă in limba română.

TED Talk Subtitles and Transcript: Pop quiz: When does learning begin? Answer: Before we are born. Science writer Annie Murphy Paul talks through new research that shows how much we learn in the womb -- from the lilt of our native language to our soon-to-be-favorite foods.

07/01/2022

Mă fascinează cuvintele de când mă știu: îmi amintesc cum, copilă fiind, voiam să înțeleg cm se poate ca o înșiruire de sunete să aibă sens și atunci le repetam în mintea mea iarăși și iarăși până când semnificația se volatiliza, iar sunetele răsunau ca niște sticle goale. Le ascultam cu atenție doar o secundă, iar in clipa următoare sensul revenea ca un șuvoi puternic.
În orice scenariu mi s-ar fi derulat viața, știu sigur că munca mea ar fi însemnat să lucrez cu cuvinte ; cuvinte de vindecare, de eliberare , de împuternicire. Dar numai profesia de logoped mi-a dat șansa de a ajuta cuvintele să se nască, să crească, să se împrietenească între ele.
A fi vindecătoare de cuvinte este mai mult decât o profesie, este o misiune de viață, generată de viziunea unei lumi în care fiecare dintre noi are dreptul la propria voce și la propriile cuvinte.
25 de ani de logopedie au trecut repede, iar ei înseamnă mii de ore de terapie cu sute de copii, zeci de cărți de specialitate citite, formări profesionale diverse, participări la cursuri în țară și în Europa; înseamnă proiecte cu finanțare europeană, scrise cu speranța unui “mai bine” pentru educația copiilor, cursuri create cu drag pentru cadre didactice, mentorat pentru colegii logopezi mai tineri.
Și mai presus de toate, înseamnă o continuă mirare față de complexitatea uluitoare a limbajului și preocuparea de a găsi soluții eficiente la provocările aduse de fiecare copil.
Eu nu îți spun că sunt cel mai bun logoped pentru copilul tău.
Ceea ce îți spun este că această experiență- și tot ce am devenit eu pe calea dobândirii acesteia- este la dispoziția ta, dacă alegi să lucrezi cu mine. Tu îți dorești, pentru copilul tău, să aibă cele mai puternice instrumente cu care să reușească în viață, iar limbajul este cel mai prețios dintre toate, este fundația tuturor achizițiilor psihice, poarta către reușita în școală, profesie, societate.
Promisiunea mea este că sunt lângă tine în această călătorie prin care copilul tău se împrietenește cu cuvintele, ca să te învăț cm să îl sprijini în acest proces prin care devine mai sigur pe el, mai deschis, mai încrezător în super-puterile sale.
Căci fiecare copil este un super- erou când poate folosi pe deplin super-puterea cuvintelor!