Drd.Psih. Anamaria Cristina Hambețiu

30/11/2025

În oncologie, fiecare lună câștigată, fiecare tratament nou și fiecare șansă de a opri evoluția bolii înseamnă, de fapt, timp și speranță: timp pentru familie, timp pentru planuri, speranță pentru viață.

În acest context, fiecare pas înainte în accesul la tratament devine esențial. Extindem lista medicamentelor compensate și gratuite cu 11 molecule inovative pentru pacienții oncologici. Fiecare dintre aceste denumiri greu de pronunțat ascunde un drum lung al unor oameni care așteptau o soluție. Și astăzi o primesc.

Tebentafuspum este, poate, exemplul cel mai puternic. Este singurul tratament pentru melanomul uveal, o formă rară și agresivă de cancer. Nu am avut nicio alternativă rambursată până acum în România. De astăzi, însă, tratamentul devine accesibil tuturor, prin sistemul public. Este un pas care repară o întârziere și transformă o nevoie medicală urgentă într-un drept real garantat.

Selpercatinibum aduce o diferență majoră în două tipuri de boli dificile:
– cancerul pulmonar fără celule mici (NSCLC) avansat, acolo unde 85–90% dintre cancerele pulmonare intră în această categorie;
Este singura alternativă terapeutică şi pentru care nu există comparator relevant în lista de compensate și gratuite.

– cancerul tiroidian medular avansat, o boală rară fără nicio alternativă terapeutică până acum.
Evaluările arată că această terapie crește supraviețuirea și încetinește evoluția bolii cu luni de zile, luni care, pentru un pacient oncologic, înseamnă enorm.

Durvalumabum, deschide o cale nouă pentru pacienții cu cancer de tract biliar, o patologie rară, diagnosticată frecvent în stadii avansate și cu un prognostic crunt. Este un tratament de primă linie, cu intenție curativă. Este exact tipul de terapie pentru care pacienții români nu au avut niciodată acces rambursat. Până azi.

Lângă aceste terapii se adaugă molecule moderne pentru cancerul de sân avansat (Everolimus, Talazoparibum), cancerul colorectal metastazat (Regorafenibum), multiple forme de cancer de prostată (Darolutamidum, Relugolixum, Enzalutamidum), leucemie limfocitară cronică (Zanubrutinibum), mielom multiplu recidivat și refractar (Isatuximabum) și melanomul uveal (Tebentafuspum).

Toate acestea sunt tratamente destinate unor pacienți pentru care opțiunile terapeutice erau extrem de limitate. Unele pentru boli rare, altele pentru stadii în care boala avansa prea repede, prea dur.

Știu că niciun medicament nu schimbă totul peste noapte. Dar știu la fel de bine că fiecare astfel de decizie aduce speranță. Iar speranța, atunci când e dublată de tratament, devine timp câștigat.

Asta încercăm să facem cu fiecare actualizare de listă: să transformăm procedurile administrative în soluții reale, să aducem în România soluțiile pe care medicina modernă le oferă și să fim corecți cu pacienții care nu au timp de risipit.

În sănătate, schimbarea se construiește acolo unde contează cel mai mult: pentru oameni.

29/11/2025

Pe 8 decembrie, la ora 17:00, în cadrul Zilelor Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie, Asociatia Oameni Buni -Tg.Mures vă invită la cea de-a doua ediție a expoziției de picturi pe cicatrici oncologice – „Despre cm arta vindecă suflete”, care va avea loc în Sala Senatului.

Este un eveniment în care poveștile prind contur, iar fiecare cicatrice devine o mărturie a vieții. Vom vorbi despre drumul pacientului oncologic după boală si reintegrarea acestuia in noua viață de d**a cancer: despre frici, despre reveniri, despre echilibrul care se reconstruiește pas cu pas.

Ne vor fi alături medici și alți specialiști în domeniul sănătătii, psihologi, dieteticieni și pacienți, oameni care trăiesc și lucrează în fiecare zi cu speranța și cu puterea transformării.

Vă așteaptă o seară caldă, așezată, plină de înțelesuri.

Intrarea este liberă, iar comunitatea AOB abia așteaptă să vă întâlnească și să vă primească în cercul ei de lumina.

29/11/2025

Precizia limbajului nu este un moft; este un act de responsabilitate.

A numi lucrurile corect nu înseamnă rigiditate, ci grijă: grijă pentru adevăr, pentru experiențele reale ale oamenilor și pentru capacitatea noastră de a răspunde adecvat suferinței. Atunci când renunțăm la această grijă, nu doar că pierdem sensul cuvintelor, ci și capacitatea de a ne orienta în realitate, de a vedea și sprijini suferința autentică.

Numele pe care le dăm lucrurilor nu sunt simple etichete, ele modelează felul în care înțelegem realitatea și acționăm. Fără a cădea într-o formă naivă de nominalism putem să ne imaginăm o situație banală: dacă numesc zece obiecte diferite „banană”, atunci când voi cere o banană este foarte probabil să primesc orice altceva, mai puțin o banană. Confuzia semantică devine confuzie practică.

La nivel psihologic și social, situația nu este diferită. Când folosim cu generozitate termenul de „traumă” pentru a descrie o multitudine de experiențe care nu împărtășesc structura, intensitatea și consecințele evenimentelor traumatice propriu-zise, nu doar că producem erori de clasificare; producem și efecte etice. Începem să minimalizăm adevărata durere a celor care trăiesc cu consecințele unor evenimente care le-au fracturat existența. A vorbi despre „traumă” într-o manieră prea relaxată nu este doar o imprecizie conceptuală este o formă subtilă de injustiție epistemică.

Alice Koubova surprinde foarte bine această tensiune: „În mod similar, într-o cultură care insistă asupra ideii că suntem cu toții traumatizați, devine tot mai dificil să îi distingem pe cei care au cu adevărat nevoie de ajutor. Într-o lume în care toți au nevoie de ajutor, cei care suferă cu adevărat devin invizibili, iar solidaritatea se evaporă.”. Când toți suntem „traumatizați”, atunci nimeni nu mai este cu adevărat traumatizat. Într-o lume în care „toată lumea are nevoie de ajutor”, cei care într-adevăr au nevoie devin invizibili, iar solidaritatea, care ar trebui să se îndrepte cu prioritate spre cei mai vulnerabili, se evaporă.

Suferința în sine nu este lipsită de importanță. Ea merită ascultare, înțelegere și intervenție. Însă când folosim același cuvânt pentru suferințe radical diferite, facem două mișcări simultane: pe de o parte umflăm termenul până își pierde specificitatea, pe de altă parte îi lăsăm pe cei care se confruntă cu adevărata traumă într-un spațiu de tăcere, unde cuvântul care ar trebui să-i protejeze devine prea diluat ca să îi mai desemneze.

Așa cm nu numim orice durere de cap „tumoră” și nu numim orice stare de tristețe „depresie”, tot așa nu ar trebui să folosim termenul „traumă” pentru a descrie orice experiență de suferință. Avem deja un vocabular bogat, variat, capabil să surprindă nuanțele suferinței umane: durere, rană, necaz, adversitate, neplăcere, dezamăgire, disconfort, dificultate, criză, stres etc. Problema nu este lipsa cuvintelor, ci preferința culturală de a alege termenul cu cea mai mare încărcătură emoțională.

Această preferință cred că are explicații psihosociale clare. Într-o societate în care atenția este rară și greu de obținut, învațăm repede că anumite cuvinte deschid mai ușor uși, fie ale empatiei, fie ale ajutorului. Termenul „traumă” a devenit un mod de a face suferința vizibilă într-un spațiu în care altfel ar putea rămâne ignorată. Dar în momentul în care folosim obsesiv cuvinte care nu se potrivesc, nu doar că pierdem contactul cu realitatea trăirilor noastre, ci contribuim la o confuzie colectivă.

Schimbarea limbajului nu este imposibilă. Cuvinte precum „nebun” sau „handicapat” au fost odinioară folosite cotidian, fără reținere. Cu timpul, însă, am înțeles încărcătura lor degradantă și am învățat să le înlocuim cu termeni mai adecvați. În aceeași manieră, putem învăța să protejăm termenul „traumă” fără a invalida suferințele celor care nu se regăsesc în definiția lui clinică. Dar această schimbare trebuie să fie una etică, nu punitivă.

Nu este vorba de a interzice oamenilor să își descrie experiențele, ci de a recunoaște limitele pe care le avem în a distinge între nuanțele suferinței atunci când ne bazăm doar pe limbajul public. E nevoie de dialog, de context, de evaluare responsabilă. Nu pentru a controla discursul individual, ci pentru a evita ca subiectivitatea să se rătăcească în confuzii terminologice care, în loc să ne ajute, ne separă de noi înșine și unii de alții.

Textul de la care am pornit: Which Resilience? Thinking Democratic Subjectivity in the Polycrisis ALICE KOUBOVÁ

28/11/2025

Copiii se reglează prin Conexiune!

28/11/2025

26/11/2025

SperantaTV
Spitalul Oncologic Medex de la minutul 31!

Descoperă la Convenția ASI România 2025 experiențele și vestea bună despre cele 18 proiecte ale anului în curs de finanțare! Opt dintre acestea sunt școli de...

26/11/2025

La Policlinica MEDEX lansăm un traseu medical integrat dedicat sănătății osoase, coordonat de medicii endocrinologi Dr. Ioana Meruță și Dr. Adela Toma. Programul este structurat în trei pași esențiali, cu o etapă suplimentară atunci când este necesar, pentru a identifica riscul de osteopenie, osteoporoză și fracturi.

Pachetul include:

• Consult endocrinologic complet + ecografie tiroidiană gratuită în cadrul consultului, pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie;
• Investigație DEXA gratuită, fără bilet de trimitere, în limita locurilor disponibile, recomandată strict de medicul endocrinolog;
• Pachet de analize biochimice la tarif redus, cu voucher de -25%, efectuate în laboratorul intern;
• Radiografie selectivă la pacienții cu dureri lombare cronice sau suspiciune de fracturi vertebrale*
• Control cu rezultatele investigațiilor de laborator și paraclinice recomandate

Programare prealabilă obligatorie. Locuri limitate pentru DEXA.
*Radiografiile gratuite sunt disponibiule în limita plafonului CAS lunar.

Policlinica MEDEX
Strada Plutelor nr. 8
www.som.ro

Vindecarea începe acolo unde îngrijirea întâlnește compasiunea

13/11/2025

Vindecarea începe acolo unde îngrijirea întâlnește compasiunea

08/11/2025

SPITALUL ONCOLOGIC MEDEX – TERAPIA ȚINTITĂ MOLECULAR

Terapia țintită molecular este o metodă modernă și avansată de tratament oncologic, dezvoltată pe baza progreselor în biologia moleculară. Spre deosebire de chimioterapia clasică, care acționează nespecific asupra tuturor celulelor cu diviziune rapidă, terapia țintită blochează în mod selectiv mecanismele genetice și proteice implicate în creșterea și multiplicarea celulelor maligne. Ea reprezintă un pas major către medicina personalizată, unde tratamentul este adaptat caracteristicilor biologice ale fiecărei tumori.

CE PRESUPUNE TRATAMENTUL
• Utilizarea de anticorpi monoclonali administrați perfuzabil, care recunosc și se leagă de proteine specifice de pe celulele canceroase
• Administrarea de inhibitori de tirozin-kinază (tablete orale), care blochează enzime-cheie implicate în transmiterea semnalelor de proliferare
• Teste genetice și imunohistochimice efectuate anterior pentru a identifica markerii moleculari necesari
• Monitorizare atentă a răspunsului tumoral și a posibilelor reacții adverse

CÂND ESTE RECOMANDATĂ
• În cancere cu mutații sau expresii genetice specifice (HER2, EGFR, VEGF, ALK, BCR-ABL)
• Când terapiile standard nu sunt suficiente sau când există rezistență la acestea
Ca parte a strategiilor moderne de medicină personalizată

BENEFICII
• Eficiență crescută la pacienții selectați corect
• Profil de siguranță superior comparativ cu tratamentele clasice
• Tratament direcționat, care afectează minim țesuturile sănătoase

Spitalul Oncologic MEDEX utilizează cele mai noi protocoale de diagnostic molecular și terapii țintite, oferind pacienților acces la tratamente moderne și integrate într-un plan de îngrijire multidisciplinar.

Strada Plutelor, Nr. 8
0365 460 460 | 0745 137 001
www.som.ro

Vindecarea începe acolo unde îngrijirea întâlnește compasiunea.