Gianina Șadi - Psiholog

Gianina Șadi - Psiholog Misiunea mea este să susțin oamenii în procesul de înțelegere și integrare a emoțiilor, pentru cultivarea autenticității și a valorii personale.

🧠 Psiholog clinician în supervizare
🛋️ Psihoterapeut în formare (2 direcții: integrativă & psihodramă)

📌Programează o sesiune 1:1 gratuită aici ⤵️

🌐 https://gianinasadi.ro/welcome/

Am pregătit această postare de câteva luni. Acum a venit rândul ei.Despre diferențele dintre tulburare de personalitate ...
27/04/2026

Am pregătit această postare de câteva luni. Acum a venit rândul ei.

Despre diferențele dintre tulburare de personalitate evitanta, coping evitant și atașament evitant, foarte pe scurt.

Vreau doar să transmit ideea că cele 3 sunt diferite și se manifestă diferit.

Să fie cu folos!

În ultimele luni am tot auzit aceeași propoziție, spusă diferit:„E foarte incertă perioada asta pe piața muncii. Nu știu...
25/04/2026

În ultimele luni am tot auzit aceeași propoziție, spusă diferit:

„E foarte incertă perioada asta pe piața muncii. Nu știu de ce, dar sunt foarte stresat la job.”

De câțiva ani, după pandemie, au început să apară tot mai des vești despre disponibilizări și închideri de firme (mai ales în domeniul IT). Iar oamenii au devenit tot mai anxioși.

Această incertitudine apasă. Și atunci când nivelul de stres e ridicat în viața noastră, tindem să ne întoarcem la mecanismele de supraviețuire de bază. Iar acestea se văd cel mai bine în relații.

O persoană cu stil de atașament nesigur va folosi, cel mai probabil, strategiile sale de supraviețuire emoțională și în relații. Și pentru că la job nu suntem singuri, lucrăm cu oameni, în echipe, inevitabil pot să apară conflicte, tensiuni sau comportamente dezadaptative, mânate de temerile unui stil de atașament nesigur.

🌿 Stilul de atașament influențează felul în care ceri sau eviți sprijinul la job, cm te raportezi la autoritate, evaluare și feedback, cm îți stabilești limitele de timp, energie și responsabilitate și cm reacționezi la greșeală, eșec sau presiune.

Din interior, toate au aceeași temă: siguranța emoțională - felul în care ai învățat, mai demult, să rămâi în relație cu ceilalți când lucrurile devin incerte.

Pe 9 mai, în Timișoara, țin împreună cu Adriana Roman un atelier despre ce se activează în tine când munca devine un loc de presiune.

O să lucrăm cu tiparele de atașament, cu felul în care apar la job și cu moduri concrete de reglare.

Dacă ai senzația că reacționezi mai intens decât ți-ai dori în perioada asta, te aștept la atelier.

📍 Timișoara
🗓 9 mai, 10:00
⏳ 3h30

Sentimentul inadecvării este cel care ridică adesea ziduri între oameni. Senzația că e ceva defect, greșit la tine. Că n...
22/04/2026

Sentimentul inadecvării este cel care ridică adesea ziduri între oameni. Senzația că e ceva defect, greșit la tine. Că nu ești adecvat sau potrivit pentru a rămâne în contact autentic cu ceilalți.

Fiecare poartă în sine o hartă a părților sale rușinoase. Sunt părțile exilate ale sinelui, acele părți despre care cineva a spus, cândva, că nu sunt acceptabile în lume.

Așa ne trezim copii captivi în corpuri de adulți, în relație cu un altul. Așa ne trezim luptându-ne pentru supraviețuire, în conflicte sau situații tensionate. E o luptă în care adesea rațiunea (adultul) încearcă să păstreze o imagine coerentă printre oameni, în timp ce copilul încearcă, impulsiv, fie să câștige bătălii care nu merită a fi câștigate, fie să se întoarcă înapoi în exil. Este lupta emoțiilor neacceptate, care nu au nicio șansă să devină vizibile și sunt împinse înapoi de fiecare dată.

Această rușine interiorizată, care-i duce la disperare pe unii care nu-și găsesc locul în lume, ține în captivitate suflete și se laudă că e mare, cea mai mare dintre toate emoțiile și că ea câștigă mereu în relații, în sine și în lume. Această rușine care urlă din toți plămânii că nu îți este permis să trăiești cu tine printre alții și că ești plin de defecte, ca un lucru început și neterminat.

Cu rușinea aceasta și cu sentimentul inadecvării în brațe, unii oameni se plimbă osteniți prin viață. Și parcă brațele sunt tot mai grele și atârnă tot mai jos. Dar nu s-ar desprinde. Pentru că e tot ce știu și au învățat o dată despre ei: că sunt inadecvați și că trebuie să le fie rușine.

Acest ”să-ți fie rușine”, infiltrat printre mușchi și carne și oase, prin milioane de fire invizibile, e cel mai greu de desprins din definiția propriei identități. Mai întâi trebuie să identifici firele. Apoi să le scoți, pe rând, la lumină. Alt drum nu există. Că dacă ar fi, viața ar fi prea simplă și oamenii prea liniștiți.

06/04/2026

Mulți oameni cred că psihologul clinician face doar evaluări. Însă, pe lângă evaluări, acesta poate să facă și consiliere psihologică primară. Aici nu vorbim despre psihoterapie. Însă vorbim totuși de un suport de bază, de care pot beneficia mulți oameni care nu au neapărat o patologie.

Așadar, răspund foarte succint la întrebarea "Ce face, totuși, un psiholog clinician?":

– face evaluare psihologică și, dacă e cazul, recomandă psihoterapie sau consult psihiatric. În urma evaluării poate redacta un raport sau poate oferi avize (în anumite situații specifice, în limitele competenței). Evaluarea presupune un interviu semi-structurat și aplicarea de teste psihologice, pentru a diferenția între reacții normale și simptome clinice

– te ajută să îți identifici și să îți reglezi emoțiile, nu doar să le exprimi

– construiește împreună cu tine explicația problemei, ce o declanșează și ce o menține (foarte important)

– îți oferă instrumente concrete de bază, adaptate situației tale

Psihologul clinician poate să ofere un număr limitat de astfel de sesiuni de autocunoaștere și doar în situații care sunt în competența sa. Dacă clientul are nevoie de psihoterapie sau consult psihiatric, clinicianul trebuie să îndrume clientul spre persoana potrivită.

Sper ca acest text să aducă mai multă claritate. Iar dacă ai nevoie de serviciile mele, mă poți contacta prin linkul de la detaliile paginii (din bio).

💫Tu știai aceste informații?

04/04/2026

De când am început să profesez ca psiholog, m-am lovit adesea de această credință: „Doar nebunii merg la psiholog.”

Credeam că România s-a vindecat de asta și că am învățat o lecție dură din comunism. Însă pare că mai avem multe de trăit până să nu mai stigmatizăm oamenii care caută sprijin psihologic.

🌿Te rog să mergi la psiholog sau la psihiatru dacă simți că nu ești bine.

03/04/2026

În perioada aceasta, pentru mulți oameni, munca nu mai înseamnă doar task-uri.

Contextul actual aduce multă nesiguranță, presiune și întrebarea constantă: „Dacă nu o să mai am job?”

Când apare această instabilitate, nu reacționăm doar rațional.

În momentele de cumpănă se activează tipare mai vechi, automate. Iar acestea se observă cel mai bine în relații.

🌿Astfel, unii muncesc peste limite, ca să nu piardă siguranța, făcând ore suplimentare sau având dificultăți în a pune limite.

🌿Alții se retrag și duc totul singuri, izolându-se de ceilalți.

🌿Iar alții oscilează între control și blocaj, trăind constant cu acest conflict intern.

În cei 10 ani de lucru în corporație, am văzut cât de puternic influențează stilul de atașament felul în care trăim relația cu munca și cu cei de la muncă.

La baza acestor reacții este, de fapt, lipsa de siguranță emoțională.

Iar asta nu rămâne doar la nivel cognitiv, se simte în corp, prin stres constant, tensiune sau epuizare.

Atelierul pe care îl susțin împreună cu .adriana.roman este construit exact în jurul acestor dinamici.

Lucrăm pe:
– cm se activează atașamentul în relația cu munca
– ce se întâmplă în context de presiune și instabilitate
– cm să îți reglezi răspunsurile și să îți construiești mai multă siguranță

Vom lucra cu informații bazate de știință și cu aplicabilitatea reală a acestora.

📍9 mai, Timișoara
💫Atelier experiențial, fizic

Dacă simți că perioada asta te apasă mai mult decât înainte la locul tău de muncă, poate fi un punct bun de pornire să înțelegi ce se întâmplă și cm să te raportezi diferit.

Detalii în bio sau direct aici:
https://gianinasadi.ro/atelier-experiential-relatii-in-oglinda/

28/03/2026

Episodul 4 din serie.

Dacă simți că ești prins în gânduri, adu atenția în corp. Atinge ceva din jur și descrie în minte cm se simte.

Tehnicile de grounding pot muta atenția din ruminare în experiența senzorială directă și pot reduce intensitatea emoției.

Spune-mi dacă l-ai încercat.

stres

Address

Timisoara

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Gianina Șadi - Psiholog posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Gianina Șadi - Psiholog:

Share

Category