10/11/2025
Când corpul trăiește in supraviețuire,nu în iubire.
📍 Copilul învață devreme să citească lumea.
Incă din primele interacțiuni cu mediul, el percepe fiecare semnal ca fiind de siguranță sau pericol.
📍Iar când mediul nu oferă siguranță, corpul și mintea construiesc un plan de supraviețuire, cusut cu mesajele: nu greși, nu simți, fi perfect, nu deranja, nu fi tu însuți, fa cat mai multe ( sa fi iubit) .
📍În timp, acest fel de a fi, devine ca o mantie de fier. La început pare putere. Pare inteligență. Pare singura cale. O porți strâns, convins că fără ea te-ai prăbuși.
📍Doar că fierul, oricât de nobil ar fi, cântărește greu. Iar corpul obosește. Inima, cu răbdarea ei tăcută, începe să ceară altceva.
❤️ Sufletul vrea să fie văzut, nu doar apărat.
☘️În psihoterapie nu rupem mantia cu forța. O privim împreună, ca pe un vechi aliat. Îi înțelegem rolul, curajul, logica.
A fost creată să ne salveze de oameni și situații care au rănit.
Dar, ca orice armură purtată prea mult, ajunge să ne rănească ea însăși.
☘️Lucrul terapeutic ne învață să găsim din nou resursele interioare care au stat ascunse sub metal.
☘️ Ne învață să respirăm fără armură, să tolerăm vulnerabilitatea fără să ne simțim în primejdie, să lăsăm corpul să trăiască în iubire, nu în alarmă.
❤️Iar pasul cel mare este când înțelegem că nu suntem slabi fără mantie. Suntem liberi.