21/02/2026
FAMILIA AQUATIM ❤️
Zeno, 58 de ani împliniți pe 6 octombrie (tare mult a insistat pe data asta, tare drag îi e de ziua lui de naștere!), muncitor pe combinată vomă-vidanjă (da, așa se numește mașina-monstru de intervenții), angajatul nostru... de pe timpul lui Ceaușescu, vorba lui, de la aproape 17 ani. Luat sub aripa protectoare a unchiului său, care muncea tot aici, Zeno a asimilat utilajul, orarul și activitatea drept biletele spre o viață mai bună, odată ce până atunci n-a prea fost, fără prea...
De ce asta? Pentru că, de copil, tatăl lui l-a dat slugă la vaci. A tunat și-a fulgerat și n-a avut strop de remușcare. Zeno era cel mai mare dintre cei opt frați, deci sacrificatul de serviciu, în speță de bovine. Sau taurine. Așa a știut tatăl să-și scrie relația cu fiul-copil, așa... n-a putut mama să se opună, așa s-a dus copilăria-ntr-un colț de viață chinuită. Facem o pauză de respirație și continuăm...
Așadar, acest om cu sufletul în gât și ochii mai negri ca noaptea polară trudește de la 10 ani! Putea fi trist în timpul în care îmi povestea fapte ce-ți ridică la maxim emoția, avea tot dreptul din lume, îl puteam privi ca pe un nefericit, aveam și eu același drept, dar!!! Zeno este o declarație vie, fremătătoare și încântătoare a lui „Am reușit!” și-o victorie în carne și oase asupra unui destin nedrept. N-a comentat vreodată, dar și-ar fi dorit un singur favor: școală. Favor? Hm. Nu l-a primit oricum și se constituie în regretul suprem. Nu e vina lui și se constituie în consolarea vitală.
La noi e ca-n paradis. Îi sar scântei din priviri când își descrie munca, prietenii, colegii, șefii. Curăță canale și străzi și curți și perimetre mici sau mari cu satisfacția efortului care aduce liniște pentru alții, cu o bucurie ce ar merita filmată. Altfel, descrierea e prea săracă. El... e bogat. În trăiri simple (să te trezești zi de zi, să fii sănătos, să ai ce mânca, să ai unde munci, să ai cu cine vorbi), c-așa le spun unii. Pentru el, ele sunt totul. Familia Aquatim e TOTUL. L-a adoptat, crescut, apărat, salvat.
Zeno are și un coleg preferat, cu care muncește pe vomă-vidanjă, despre care vorbește tare frumos, vi-l voi prezenta cât de curând, i-am auzit azi glasul la telefon. Un glas, la rându-i, plin de căldură, dar și de mândrie că e prietenul de cursă lungă al unui astfel de om.
Zeno trebăluiește, gătește, se veselește și fericește. Cu lucruri mici care aduc bucurii mari. Cum ar fi un telefon de la prieteni, un Puiu Codreanu la maxim, un bol de ciorbă sau o altă delectare culinară mortală, numită... ochiuri plus slănină și cârnați. 😋 Durerile-s toate date la spate, contează doar ce-i înainte. Ori înainte e un drum senin, cu și printre oameni buni. Ai noștri! ❤️
Weekend liniștit, dragi clienți, precum acest suflet imens de om minunat! 🤗
Crenguța Radosav