12/11/2025
https://www.facebook.com/share/p/1BgLxLBPSC/
Mituri care ne pot costa sănătatea
Un ghid pentru pacienți și medici.
Când adevărul se ascunde mai bine decât o parcare liberă
Trăim într-o epocă în care un zvon medical ajunge la urechile tuturor mai repede decât apuci să-ți găsești loc de parcare la spital. Dacă și tu ai crezut măcar o dată că știi „ce ai” după cinci minute de scroll pe Google, Facebook sau TikTok, te rog să citești tot. Acest articol nu e doar pentru pacienți, ci și pentru medici fiindcă și noi uităm uneori cât de alunecoasă e granița dintre mit și realitate.
Organizația Mondială a Sănătății numește acest val de informații amestecate „infodemie”. Nu e moft, ci igienă publică, să o gestionăm. Ce alegem să credem ne poate face bine… sau ne poate costa sănătatea.
Nu dau vina pe pacienți. E normal să cauți răspunsuri, mai ales când nu primești destule. Dar nu orice răspuns găsit e și corect. Discernământul – asta e cheia, fie că ești pacient sau medic.
Notă informativă: Acest text informează, nu tratează. Pentru diagnostic și tratament, mergi la medic.
Funcționează medicina „pe loc”, ca la service?
„De ce nu știe medicul imediat ce am?” E una din cele mai comune întrebări, de parcă organismul ar avea „port USB” și coduri de eroare ca la mașină. Realitatea? Diagnosticul bun cere timp, răbdare, ascultare, verificare și uneori așteptare. Când medicul spune „mai avem nevoie de analize”, e un semn de profesionalism, nu de neștiință.
O decizie medicală responsabilă implică să recunoști incertitudinile, să explici riscurile, să deschizi ușa spre dialog. Medicina nu-i fast-food. Răbdarea salvează, graba strică!
Ce înseamnă să fii „medic bun”?
S-a împământenit ideea că medicul bun e cel care dă verdict pe loc. Eroare! Uneori, „nu știm încă” e cel mai cinstit și valoros răspuns. Medicina nu e un concurs de viteză, ci o cursă pentru adevăr. Să spui „nu știu, dar mă interesez” e dovadă de caracter, nu de slăbiciune.
Internetul – doctor sau „spărgător de uși”?
Internetul are de toate: și adevăr, și păcăleli. Dacă pe net găseai cu adevărat tratamente miraculoase, spitalele ar fi goale, iar farmaciile ar fi pustii. Exemple: antibioticele NU vindecă răcelile (viroze)! Folosite aiurea, cresc rezistența microbilor. Când chiar ai nevoie de antibiotic, s-ar putea să nu mai funcționeze. Și, să fim serioși, ce e „viral” pe social media nu e obligatoriu să fie și adevărat, ci doar... viral.
Există „secrete” în sistem? Sau doar prea multă informație?
Se tot spune că sistemul ascunde tratamente-minune. Realitatea e mai puțin spectaculoasă: avem, de multe ori, prea multă medicină, adică teste și tratamente făcute fără motiv real, care pot dăuna și risipi resursele tuturor. Soluția? Ghiduri clare, informare continuă, dialog transparent. Magia în medicină vine din muncă, nu din mister. Scopul nu e mai puțină îngrijire, ci îngrijirea potrivită, la momentul potrivit.
Dacă sună bine, înseamnă că e adevărat?
Rețetele simple pentru probleme complexe sunt de obicei… false. „Detox cu diverse soluții”, „medicamente la promoție” – toate sună tentant, dar fără dovezi solide. Riscul? Să cheltui timp și bani degeaba, ba chiar să-ți faci rău. Medicina reală nu e la reducere și nici nu vine în plicuri cu praf de stele.
Când profesioniștii cad în capcana pseudoștiinței
Da, o spun cu toată responsabilitatea: și unii medici pot cădea în plasa pseudoștiinței. Efectul presiunii, oboselii, izolării, social media… Dar, dacă un medic promovează „tratamente” fără dovezi sau confundă opinia cu știința, încrederea se rupe, iar pacientul e cel care suferă. Soluția? Revenirea la ghiduri, transparență, audit clinic și curajul de a spune „nu știm, încă cercetăm”.
Cum verifici rapid informațiile medicale (metoda SIFT)
Înainte să crezi sau să distribui ceva:
Oprește-te – Nu distribui instant.
Verifică sursa – Cine a scris? Are expertiză?
Caută pe site-uri oficiale – OMS, ECDC, Minister.
Găsește studiul original – nu doar păreri din bloguri sau postări. Evită rezumatele senzaționaliste.
Metoda SIFT este un mic „ghid de igienă informațională” creat de Mike Caulfield, folosit în educația media și în combaterea dezinformării. E simplă și practică, aplicabilă și în sănătate, pentru că te ajută să verifici rapid dacă o informație merită să fie crezută sau distribuită.
5 întrebări-cheie la medic
Când ești la medic, întreabă:
1. De ce am nevoie de acest test/tratament?
2. Care sunt riscurile și beneficiile?
3. Există alternative mai simple?
4. Ce se întâmplă dacă nu fac nimic acum?
5. Cât mă costă – timp, bani, efecte secundare?
Drepturile tale: informare și a doua opinie
Ai dreptul la informare, la a cere explicații, la a primi a doua opinie. Cere-le! Niciun medic nu are voie să se supere pentru asta. Un pacient informat e un pacient mai sănătos și un partener, nu o povară.
Sănătatea reală începe cu adevărul și empatia
În loc de concluzie, vreau să fac apel direct către medici și pacienți:
Medici: Aveți curajul să comunicați deschis, clar și cu empatie. O explicație corectă și empatică poate valora mai mult decât o rețetă.
Pacienți: Cereți adevărul și acceptați-l, chiar dacă uneori nu e ușor. Parteneriatul onest între medic și pacient salvează vieți.
Autorități: Faceți din educația medicală și combaterea infodemiei o prioritate națională. Nu putem avea un sistem sănătos fără cetățeni corect informați.
Grija autentică nu înseamnă promisiuni rapide, ci adevăr spus cu empatie. Dă mai departe acest text nu pentru mine, ci pentru cel care, într-o zi, nu va mai ști în cine să creadă.
Resurse: OMS/WHO – infodemie; ECDC – antibiotice; Choosing Wisely; Legea 46/2003.
dr. Alin Cotfas
Citește articolul complet aici:
https://open.substack.com/pub/alincotfas/p/mituri-care-ne-pot-costa-sanatatea?r=5uvyk8&selection=cc6942e3-ef0d-4134-bd1d-73b1de49390f&utm_campaign=post-share-selection&utm_medium=web&aspectRatio=instagram&textColor=%23ffffff&bgImage=true
