Psih. Chebuțiu Ana-Carla

Psih. Chebuțiu Ana-Carla ✨ Psiholog clinician specialist/Expert în psihologie clinică
Psihoterapeut

05/01/2026

👥 Dacă ai trecut printr-o trădare, e important să înțelegi ce e în spate, fără să porți povara schimbării în locul celuilalt.

Bibliografie:
1. Mark, K. P., Garcia, J. R., & Fisher, H. E. (2011). Infidelity in heteros*xual couples: Demographic, interpersonal, and personality-related predictors of extradyadic s*x. Archives of Sexual Behavior, 40(5), 971–982. https://doi.org/10.1007/s10508-011-9771-z

2. Alavi, M., MacDonald, G., & Srivastava, S. (2018). The Dark Triad of personality and infidelity intentions. Personality and Individual Differences. https://doi.org/10.1016/j.paid.2018.01.044

3. Mikadze, I. (2019). Personality traits and marital satisfaction in predicting couples’ attitudes toward infidelity. Journal of Relationships Research, 10, e13. https://doi.org/10.1017/jrr.2019.10

4. Mahambrey, M. (n.d.). Self‐reported Big Five personality traits of individuals who cheat (PDF). Midlife in the United States (MIDUS) Study.

5. Feeney, B. C., Brumbaugh, C. C., & Hill, C. A. (2014). Attachment in love relationships: The interplay of attachment anxiety, partner attachment anxiety, and infidelity. Personality and Social Psychology Bulletin. (Rezumat disponibil)

6. The interplay of attachment styles and marital infidelity: A systematic review and meta‐analysis. (2023). ResearchGate. (Meta-analiză; r = 0.18 între insecuritatea atașamentală și infidelitate)

7. Rokach, A. (2023). Love and Infidelity: Causes and Consequences. PMC – Publications.

8. Infidelity, impulsivity, and marital adjustment. (2019). Herald Open Access.

22/12/2025

În lucrul cu pacienții cu schizofrenie, intervenția psihologică începe întotdeauna după stabilizarea medicală, pentru că doar atunci apare loc pentru contact real și pentru proces terapeutic.

Bibliografie 📚

1. American Psychiatric Association. (2022). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (5th ed., Text Revision; DSM-5-TR). Washington, DC: APA.
→ Descriere actualizată a criteriilor pentru tulburările psihotice, inclusiv conținut religios al halucinațiilor auditive și impactul asupra insight-ului.

2. Lingiardi, V., & McWilliams, N. (Eds.). (2017). Psychodynamic Diagnostic Manual (2nd ed.; PDM-2). New York: Guilford Press.
→ Oferă o conceptualizare mai profundă a funcționării psihice, a identității și a organizării de personalitate în contextul psihozei.

3. Morrison, A. P. (2017). A manual for treating psychosis using cognitive behaviour therapy: CBT for psychosis (CBTp). Journal of Contemporary Psychotherapy, 47(3), 177–185. https://doi.org/10.1007/s10879-016-9342-2
→ Una dintre cele mai validate metode clinice pentru lucrul cu halucinațiile auditive și conținuturile delirante.

4. Thomas, N., Hayward, M., Peters, E., van der Gaag, M., Bentall, R. P., & Jenner, J. (2014). Psychological therapies for auditory hallucinations (voices): Current status and key directions for future research. Schizophrenia Bulletin, 40(S4), S202–S212. https://doi.org/10.1093/schbul/sbu037
→ Revizuire sistematică a terapiilor bazate pe dovezi pentru „voci” – incluzând CBTp, acceptance-based approaches și relational therapy.

5. Huguelet, P., Mohr, S., & Brandt, P. Y. (2016). Integrating spirituality and religion into the care of psychotic disorders. Current Psychiatry Reports, 18(2), 12. https://doi.org/10.1007/s11920-015-0656-5
→ Studiază relația dintre credință, delir religios și sens personal în tratamentul modern al psihozei."

18/12/2025

Uneori, narcisismul nu e ce pare. Nu e doar mândrie sau ego, ci o luptă invizibilă cu rușinea și teama de a nu fi suficient. În spatele măștii de încredere se află, de fapt, o nevoie profundă de a fi văzut și acceptat.

Bibliografie 📚

1. American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (5th ed.). Washington, DC: APA.
→ Descrierea criteriilor clinice pentru tulburarea de personalitate narcisică (NPD).

2. Kernberg, O. F. (1975). Borderline Conditions and Pathological Narcissism. New York: Jason Aronson.
→ Fundament teoretic despre dinamica internă și defensivă a narcisismului patologic.

3. Kohut, H. (1971). The Analysis of the Self. New York: International Universities Press.
→ Introduce conceptul de „self fragmentat” și nevoia de validare narcisică în dezvoltare.

4. Millon, T., Grossman, S., Millon, C., Meagher, S., & Ramnath, R. (2004). Personality Disorders in Modern Life (2nd ed.). Hoboken, NJ: Wiley.
→ Modelul tipologic al narcisismului: grandios vs. vulnerabil.

5. Pincus, A. L., & Lukowitsky, M. R. (2010). Pathological narcissism and narcissistic personality disorder. Annual Review of Clinical Psychology, 6, 421–446. https://doi.org/10.1146/annurev.clinpsy.121208.131215
→ Sinteză actualizată între modelele psihodinamice, de personalitate și DSM.

6. Cain, N. M., Pincus, A. L., & Ansell, E. B. (2008). Narcissism at the crossroads: Phenotypic description of pathological narcissism across clinical theory, social/personality psychology, and psychiatric diagnosis. Clinical Psychology Review, 28(4), 638–656. https://doi.org/10.1016/j.cpr.2007.09.006
→ Distincția între narcisismul grandios și cel vulnerabil, cu implicații clinice.

15/12/2025

👶 Între 3 și 7 ani, mulți copii experimentează teamă la culcare, pentru că mintea lor plină de imaginație nu face încă diferența între real și imaginar.

Ce putem face ca părinți? Să nu negăm frica, ci să o validăm cu calm. Să construim rutine predictibile și blânde. Să oferim prezență, nu doar explicații .💤

11/12/2025

Fericirea nu ține doar de noroc, succes sau gândire pozitivă. Studiile din psihologie arată că ea are legătură directă cu valorile noastre. Acele repere personale care ne ajută să luăm decizii și să ne orientăm chiar și în perioade dificile. 😃

📚 Bibliografie

1. Seligman, M. E. P. (2011). Flourish: A Visionary New Understanding of Happiness and Well-being. New York: Free Press.
2. Ryff, C. D., & Keyes, C. L. M. (1995). The structure of psychological well-being revisited. Journal of Personality and Social Psychology, 69(4), 719–727. https://doi.org/10.1037/0022-3514.69.4.719
3. Schwartz, S. H. (2012). An Overview of the Schwartz Theory of Basic Values. Online Readings in Psychology and Culture, 2(1), 1–20. https://doi.org/10.9707/2307-0919.1116
4. Huta, V., & Ryan, R. M. (2010). Pursuing pleasure or virtue: The differential and overlapping well-being benefits of hedonic and eudaimonic motives. Journal of Happiness Studies, 11(6), 735–762. https://doi.org/10.1007/s10902-009-9171-4
5. Deci, E. L., & Ryan, R. M. (2000). The “what” and “why” of goal pursuits: Human needs and the self-determination of behavior. Psychological Inquiry, 11(4), 227–268. https://doi.org/10.1207/S15327965PLI1104_01
6. Diener, E., Oishi, S., & Tay, L. (2018). Advances in subjective well-being research. Nature Human Behaviour, 2, 253–260. https://doi.org/10.1038/s41562-018-0307-6
7. Baumeister, R. F., Vohs, K. D., Aaker, J. L., & Garbinsky, E. N. (2013). Some key differences between a happy life and a meaningful life. Journal of Positive Psychology, 8(6), 505–516. https://doi.org/10.1080/17439760.2013.830764"

08/12/2025

Distribuirea imaginilor fără consimțământ nu e un scandal de tabloid, ci o formă de violență. Iar impactul psihologic e real.

E important să știm că există soluții legale și sprijin, dar și că rușinea nu trebuie să aparțină victimei.

📚 Bibliografie:

1. Henry, N., & Powell, A. (2015). Embodied harms: Gender, shame, and technology-facilitated s*xual violence. Violence Against Women, 21(6), 758–779. https://doi.org/10.1177/1077801215576581
→ Studiu fundamental despre violența s*xuală facilitată de tehnologie și efectele emoționale (rușine, vinovăție, retraumatizare).

2. Bates, S. (2017). Revenge p**n and mental health: A qualitative analysis of the mental health effects of non-consensual p**n. Feminist Criminology, 12(1), 22–42. https://doi.org/10.1177/1557085116654565
→ Evidențiază impactul psihologic sever asupra victimelor: depresie, anxietate, pierderea încrederii și tendințe suicidare.

3. McGlynn, C., Rackley, E., & Houghton, R. (2017). Beyond ‘revenge p**n’: The continuum of image-based s*xual abuse. Feminist Legal Studies, 25(1), 25–46. https://doi.org/10.1007/s10691-017-9343-2
→ Propune termenul corect de image-based s*xual abuse, argumentând că fenomenul nu e despre „răzbunare”, ci despre violență, control și degradare.

4. Eaton, A. A., Jacobs, H., & Ruvalcaba, Y. (2020). Nonconsensual p**nography and mental health outcomes: A systematic review. Psychology of Violence, 10(1), 68–78. https://doi.org/10.1037/vio0000253
→ Meta-analiză ce arată incidența crescută de PTSD, anxietate și stres post-traumatic la victimele expunerii non-consensuale.

5. Hall, M., & Hearn, J. (2019). Revenge p**nography: Gender, s*xuality and motivations. Violence Against Women, 25(16), 1932–1955. https://doi.org/10.1177/1077801219875826
→ Analizează motivațiile agresorilor — nu răzbunarea, ci controlul, umilirea și menținerea puterii asupra victimei."

04/12/2025

Un caz real, o poveste despre grandoare, epuizare și cm învățăm să recunoaștem semnele înainte să fie prea târziu. Tulburarea bipolară nu se vede mereu din afară, dar se simte profund în interior.

📚 Bibliografie

1. American Psychiatric Association. (2022). Diagnostic and Statistical Manual of Mental
Disorders (Sth ed., Text Revision; DSM-S-TR). Washington, DC: APA. Criteriile actualizate pentru episodul maniacal si hipomaniacal, accent pe disfunctia afectiva si pierderea criticii realitätii.

2. Lingiardi, V., & McWilliams, N. (Eds.). (2017). Psychodynamic Diagnostic Manual (2nd
ed.; PDM-2). New York: Guilford Press. → Ofera o conceptualizare dimensionala a bipolaritatii din perspectiva functionärii eului, mecanismelor de aparare si a reglarii afective.

3. Miklowitz, D. J., & Scott, J. (2009). Psychological treatments for bipolar disorder: A review of evidence for its efficacy and effectiveness. American Journal of Psychiatry,
166(12), 1408-1419. https://doi.org/10.1176/appi.ajp.2009.08111730 → Revizuire sistematicã care demonstreazã eficacitatea terapiei cognitiv-comportamentale, a terapiei interpersonale si a psicoeducatiei in prevenirea recäderilor.

4. Geddes, J. R., & Miklowitz, D. J. (2013). Treatment of bipolar disorder. The Lancet, 381(9878), 1672–1682. https://doi.org/10.1016/S0140-6736(13)60857-0�→ Sinteză de referință despre strategiile farmacologice și psihosociale validate pentru tratamentul tulburării bipolare.

5. Berk, M., Post, R., & Malhi, G. S. (2017). Bipolar disorder: From neurobiology to treatment. International Journal of Neuropsychopharmacology, 20(8), 654–662. https://doi.org/10.1093/ijnp/pyx025�→ Actualizare a datelor despre mecanismele neurobiologice implicate în manie și implicațiile pentru tratamentul personalizat.

01/12/2025

De ce sunt aleși bărbați indisponibili?

Acest tipar relațional este adesea alimentat de o figură paternă absentă, care programează inconștient ideea că iubirea trebuie câștigată. Deși se caută stabilitatea, se ajunge la repetarea luptei pentru atenție, deoarece tiparul dureros este familiar. Conștientizarea este primul pas spre reînvățarea tiparelor sănătoase.

👩‍⚕️ Psih. Ban Ioana, psiholog clinician pentru copii

27/11/2025

👩‍⚕️ Astăzi am stat de vorbă cu dr. Mihaela Bloancă Prodan, medic chirurg plastician, despre un subiect tot mai prezent în cabinetul ei: pacientele care arată foarte bine, dar continuă să își dorească intervenții estetice, fără să ajungă vreodată la mulțumire.

Din punct de vedere psihologic, vorbim adesea despre tulburarea dismorfică corporală, o afecțiune în care percepția despre propriul corp este distorsionată, iar atenția se fixează pe presupuse „defecte” care, în realitate, nu sunt vizibile sau relevante.

Împreună am discutat despre cât de importantă este colaborarea între specialistul în chirurgie estetică și cel în sănătate mintală. Pentru că uneori, cea mai bună decizie medicală este amânarea intervenției și trimiterea pacientului către un consult psihologic.

24/11/2025

Morbid curiosity este curiozitatea față de pericol, moarte sau comportamente extreme . Este un mecanism evolutiv: ne expunem simbolic la riscuri pentru a le înțelege, fără a le trăi direct.

Bibliografie
1. Zimbardo, P. G. (2007). The Lucifer Effect: Understanding How Good People Turn Evil. New York: Random House.
→ Analizează procesul prin care oameni obișnuiți pot comite acte violente, oferind explicații pentru atracția față de rău și putere.

2. Baumeister, R. F. (1997). Evil: Inside Human Cruelty and Violence. New York: W. H. Freeman.
→ Explică motivațiile psihologice din spatele comportamentelor violente și fascinația colectivă pentru agresor.

3. Bandura, A. (1999). Moral disengagement in the perpetration of inhumanities. Personality and Social Psychology Review, 3(3), 193–209. https://doi.org/10.1207/s15327957pspr0303_3
→ Teoria „dezangajării morale” – cm oamenii justifică violența și devin complice emoțional la rău.

4. Fedoroff, J. P. (2008). Sa**sm, psychopathy, and the fascination with violence. Current Psychiatry Reports, 10(1), 16–21. https://doi.org/10.1007/s11920-008-0005-4
→ Descrie corelațiile dintre psihopatie, sa**sm și atracția față de agresiune în cultură și media.

5. Paulhus, D. L., & Williams, K. M. (2002). The Dark Triad of personality: Narcissism, Machiavellianism, and psychopathy. Journal of Research in Personality, 36(6), 556–563. https://doi.org/10.1016/S0092-6566(02)00505-6
→ Fundamentează explicațiile pentru atracția socială față de persoane cu trăsături „întunecate”, carismatice, dar empatice superficial.

6. Crockett, M. J. (2017). Moral outrage in the digital age. Nature Human Behaviour, 1(11), 769–771. https://doi.org/10.1038/s41562-017-0213-3
→ Analizează dinamica fascinației publicului pentru violență și criminalitate în mediul online.

7. Johnston, L., & Newman, E. J. (1993). The psychology of fascination with serial killers. British Journal of Criminology, 33(1), 41–54.
→ Explică de ce publicul este mai atras de criminali decât de victime – prin mecanisme de curiozitate morbidă și proiecție.

20/11/2025

Experimentul Stanford rămâne una dintre cele mai tulburătoare demonstrații despre cm mediul și contextul pot transforma complet comportamentul uman. Ne place să credem că suntem raționali, că avem mereu controlul. Dar adevărul e că, în anumite condiții, chiar și oameni obișnuiți pot ajunge să facă alegeri radicale.

Bibliografie:
1. Zimbardo, P. G. (2007). The Lucifer Effect: Understanding How Good People Turn Evil. New York: Random House.
2. Haney, C., Banks, W. C., & Zimbardo, P. G. (1973). Interpersonal dynamics in a simulated prison. International Journal of Criminology and Penology, 1, 69–97.
3. Zimbardo, P. G. (1971). The Stanford Prison Experiment. Department of Psychology, Stanford University. https://www.prisonexp.org
4. Haslam, S. A., & Reicher, S. D. (2012). Contesting the “nature” of conformity: What Milgram and Zimbardo’s studies really show. PLoS Biology, 10(11), e1001426. https://doi.org/10.1371/journal.pbio.1001426
5. Carnahan, T., & McFarland, S. (2007). Revisiting the Stanford Prison Experiment: Could participant self-selection have led to the cruelty? Personality and Social Psychology Bulletin, 33(5), 603–614. https://doi.org/10.1177/0146167206292689
6. Haslam, S. A., & Reicher, S. D. (2003). Beyond the banality of evil: Three dynamics of an interactionist social psychology of tyranny. Personality and Social Psychology Bulletin, 29(5), 615–622. https://doi.org/10.1177/0146167203029005007
7. Le Texier, T. (2019). Debunking the Stanford Prison Experiment. American Psychologist, 74(7), 823–839. https://doi.org/10.1037/amp0000401 

17/11/2025

Uneori, relația foarte strânsă cu mama poate afecta echilibrul din cuplu. Atunci când un bărbat rămâne dependent emoțional de părinte, partenera ajunge, fără să vrea, într-un rol care nu îi aparține. Aceste dinamici își au adesea rădăcina în copilărie și influențează profund capacitatea de a construi o relație matură și echilibrată.

Este important să înțelegem de unde vin aceste tipare și cm pot fi schimbate, cu răbdare, claritate și sprijin specializat.

Address

Bulevardul Liviu Rebreanu Nr. 190
Timisoara
300723

Opening Hours

Monday 09:00 - 20:00
Tuesday 09:00 - 20:00
Wednesday 09:00 - 20:00
Thursday 09:00 - 20:00
Friday 09:00 - 20:00
Saturday 10:00 - 17:00

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Psih. Chebuțiu Ana-Carla posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Psih. Chebuțiu Ana-Carla:

Shortcuts

Share

Share on Facebook Share on Twitter Share on LinkedIn
Share on Pinterest Share on Reddit Share via Email
Share on WhatsApp Share on Instagram Share on Telegram

Category