Psih. Chebuțiu Ana-Carla

Psih. Chebuțiu Ana-Carla Contact information, map and directions, contact form, opening hours, services, ratings, photos, videos and announcements from Psih. Chebuțiu Ana-Carla, Psychologist, Bulevardul Liviu Rebreanu nr. 190, Timisoara.

✨ Psiholog clinician & Psihoterapeut
🧠 Ajut adulții să depășească anxietatea, depresia și stresul
💬 Ședințe online & la cabinet în Timişoara
📩 Programează o ședință

13/11/2025

De ce ne apropiem instinctiv de succes?

Psihologia relațiilor sociale ne arată că alegem inconștient să ne asociem cu cei care au succes, pentru că imaginea lor o reflectă și pe a noastră.

📚 Bibliografie:

1. Cialdini, R. B. (2009). Influence: Science and Practice (5th ed.). Boston: Pearson Education.
→ Lucrarea de bază care introduce principiul asocierii (Association Principle) – tendința de a transfera statutul altora asupra noastră.

2. Cialdini, R. B. (2016). Pre-Suasion: A Revolutionary Way to Influence and Persuade. New York: Simon & Schuster.
→ Extinde teoria asupra modului în care contextul și atenția pregătesc terenul pentru influență.

3. Snyder, C. R., Lassegard, M., & Ford, C. E. (1986).
Distancing after group success and failure: Basking in reflected glory and cutting off reflected failure. Journal of Personality and Social Psychology, 51(2), 382–388.https://doi.org/10.1037/0022-3514.51.2.382
→ Studiul clasic care a demonstrat efectele BIRG (basking in reflected glory) și CORF (cutting off reflected failure) – ne apropiem de succesul altora pentru a ne spori imaginea de sine și ne distanțăm de eșecuri pentru a ne proteja reputația.

4. Cialdini, R. B., Borden, R. J., Thorne, A., Walker, M. R., Freeman, S., & Sloan, L. R. (1976).
Basking in reflected glory: Three (football) field studies. Journal of Personality and Social Psychology, 34(3), 366–375.https://doi.org/10.1037/0022-3514.34.3.366
→ Demonstrație empirică a fenomenului în mediul sportiv – oamenii folosesc mai des pronumele „noi” când echipa lor câștigă.

10/11/2025

Când o femeie se simte văzută, dar nu dorită, ascultată, dar nu judecată, apare un tip de relație rară și profund liniștitoare. Cu un bărbat care nu caută altceva decât sinceritate, granițele se topesc și apare încrederea.

Bibliografie
1. Russell, E. M., Bradshaw, H. K., Rosenbaum, M. S., Hill, S. E., & Russell-Bennett, R. (2019). Intras*xual female competition and female trust in gay male sales associates’ recommendations. Psychology & Marketing, 36(1), 1–17. https://doi.org/10.1002/mar.21310
→ Studiul central care explică de ce femeile tind să aibă mai multă încredere în bărbații gay decât în alte femei, în contextul competiției pentru statut și validare.

2. Russell, E. M., DelPriore, D. J., Butterfield, M. E., & Hill, S. E. (2013). Friends with benefits, but without the s*x: Straight women and gay men exchange trustworthy mating advice. Evolutionary Psychology, 11(1), 132–147.
→ Cercetare care fundamentează ideea încrederii crescute între femeile heteros*xuale și bărbații gay, ca alianță lipsită de rivalitate s*xuală.

3. Russell, E. M., Ta, V. P., Lewis, D. M., Babcock, M. J., & Ickes, W. (2017). Why (and when) heteros*xual women trust gay men: Ulterior mating motives and female competition. Archives of Sexual Behavior, 46(3), 763–773.
→ Demonstrează că nivelul de competiție intra-s*xuală prezice încrederea femeilor în bărbați gay, mai ales în contexte legate de atractivitate.

4. Fink, B., Klappauf, D., Brewer, G., & Shackelford, T. K. (2014). Female physical characteristics and intras*xual competition in women. Personality and Individual Differences, 58, 138–141.
→ Oferă baza evoluționistă pentru înțelegerea competiției feminine bazate pe atractivitate fizică și percepția rivalelor.

06/11/2025

„De unde vin copiii?” e una dintre cele mai firești și dificile întrebări pentru părinți.

Răspunsul potrivit, sincer și adaptat vârstei, nu doar informează, ci clădește încredere și normalizează curiozitatea copilului despre propriul corp.

*xuala

Persoanele percepute ca fiind competente, echilibrate și capabile tind să primească mai puțin sprijin social, chiar și a...
05/11/2025

Persoanele percepute ca fiind competente, echilibrate și capabile tind să primească mai puțin sprijin social, chiar și atunci când se confruntă cu dificultăți.
Acest fenomen este cunoscut în psihologia socială sub numele de social neglect bias, tendința oamenilor de a subestima nevoile celor care par autonomi sau „bine adaptați”.

Indivizii considerați independenți sunt mai rar abordați cu oferte de ajutor, pentru că ceilalți presupun automat că „se descurcă oricum”. Această percepție reduce inițiativa de a oferi sprijin și poate contribui la izolare emoțională, epuizare și sentimentul că suportul trebuie câștigat doar prin performanță.

Suportul social eficient nu înseamnă doar reacție la criză, ci și disponibilitatea constantă de a verifica, întreba și susține inclusiv pe cei care, aparent, nu au nevoie.

🧠 Bibliografie:

Bolger, N., & Amarel, D. (2007). Effects of social support visibility on adjustment to stress. Journal of Personality and Social Psychology, 92(3), 458–475.*

Feeney, B. C., & Collins, N. L. (2015). A New Look at Social Support: A Theoretical Perspective on Thriving Through Relationships. Personality and Social Psychology Review, 19(2), 113–147.*

Thoits, P. A. (2011). Mechanisms Linking Social Ties and Support to Physical and Mental Health. Journal of Health and Social Behavior, 52(2), 145–161.*

Cohen, S., & Wills, T. A. (1985). Stress, social support, and the buffering hypothesis. Psychological Bulletin, 98(2), 310–357.*

Iertarea nu implică reluarea contactului și nu presupune reconciliere. Din perspectivă clinică, procesul de iertare este...
03/11/2025

Iertarea nu implică reluarea contactului și nu presupune reconciliere. Din perspectivă clinică, procesul de iertare este orientat spre reducerea emoțiilor negative reziduale (furie, resentiment, nevoia de răzbunare) și spre restabilirea echilibrului interior, nu a relației.

Persoanele care iertă au niveluri mai scăzute de stres fiziologic și simptome depresive, precum și o mai bună reglare emoțională. Totuși, revenirea în relații abuzive sau nesigure poate contracara efectele pozitive ale iertării, crescând riscul de reactivare a răspunsului traumatic.

Setarea limitelor și întreruperea contactului reprezintă forme adaptative de protecție psihologică, frecvent recomandate în terapia post-traumatică. Vindecarea autentică presupune siguranță, claritate și autonomie, nu menținerea accesului celorlalți la vulnerabilitatea ta.

🧠 Bibliografie:

Enright, R. D., & Fitzgibbons, R. P. (2015). Forgiveness Therapy: An Empirical Guide for Resolving Anger and Restoring Hope. APA.
Brown, B. (2012). Daring Greatly. Gotham Books.
Neff, K. (2003). Self-Compassion: An Alternative Conceptualization of a Healthy Attitude Toward Oneself. Self and Identity, 2(2), 85–101.
Herman, J. L. (1992). Trauma and Recovery. Basic Books.
Worthington, E. L. (2006). Forgiveness and Reconciliation: Theory and Application. Routledge.

03/11/2025

Uneori, cel mai clar semn că cineva nu te mai ascultă nu e ce spune, ci ce transmite nonverbal. Atenția reală se simte. Iar când dispare, mai bine faci un pas înapoi decât să continui un monolog.

Bibliografie
1. Ekman, P., & Friesen, W. V. (1978). Facial Action Coding System: A Technique for the Measurement of Facial Movement. Palo Alto, CA: Consulting Psychologists Press. → Manualul de baza al sistemului FACS, care codific miscärile musculare subtile implicate in microexpresii si trdarea emotiilor reale.

2.Ekman, P. (1992). An argument for basic emotions. Cognition and Emotion, 6(3-4), 169- 200. https://doi.org/10.1080/02699939208411068 → Articol seminal care descrie emotiile universale si expresile lor faciale universale, detectabile chiar si atunci când sunt reprimate.

3.Ekman, P., & Rosenberg, E. L. (Eds.). (2005). What the Face Reveals: Basic and Applied Studies of Spontaneous Expression Using the Facial Action Coding System (2nd ed.). New York: Oxford University Press. → Compilatie de studii despre microexpresii, empatie, minciună si lipsa implicärii emotionale observabila prin mimica.

4.Matsumoto, D., Frank, M. G., & Hwang, H. S. (2013). Nonverbal communication: Science and applications. Thousand Oaks, CA: Sage Publications. → Extinde munca lui Ekman, analizând diferentele culturale si clinice in recunoasterea expresiilor faciale si a emotiilor inhibate.

5. Ekman, P. (2003). Emotions Revealed: Recognizing Faces and Feelings to Improve Communication and Emotional Life. New York: Times Books.

30/10/2025

Ce ne face să ascultăm ordine, chiar și atunci când par greșite?
Un simplu halat alb, o voce calmă și o idee: „așa trebuie”.

Experimentul Milgram a arătat cât de ușor cedăm în fața autorității – și cât de greu e să spunem „nu”, chiar când conștiința ne spune altceva.

Bibliografie:
1. Milgram, S. (1963). Behavioral study of obedience. Journal of Abnormal and Social Psychology, 67(4), 371–378. https://doi.org/10.1037/h0040525
→ Studiul original care a demonstrat cât de departe pot merge oamenii în a urma ordinele unei autorități.

2. Milgram, S. (1974). Obedience to authority: An experimental view. New York: Harper & Row.
→ Cartea de referință care analizează mecanismele psihologice din spatele obedienței și justificării morale.

3. Burger, J. M. (2009). Replicating Milgram: Would people still obey today? American Psychologist, 64(1), 1–11. https://doi.org/10.1037/a0010932
→ Replicare modernă a experimentului Milgram, cu rezultate similare, dar adaptate standardelor etice actuale.

4. Haslam, S. A., & Reicher, S. D. (2012). Contesting the “nature” of conformity: What Milgram and Zimbardo’s studies really show. PLoS Biology, 10(11), e1001426. https://doi.org/10.1371/journal.pbio.1001426
→ Analiză critică ce propune interpretarea comportamentului de obedient ca act de identificare cu autoritatea, nu simplă conformare.

5. Blass, T. (1999). The Milgram paradigm after 35 years: Some things we now know about obedience to authority. Journal of Applied Social Psychology, 29(5), 955–978. https://doi.org/10.1111/j.1559-1816.1999.tb00134.x
→ Revizuire amplă a datelor și concluziilor acumulate după decenii de replicări și critici ale experimentului.

6. Reicher, S. D., Haslam, S. A., & Smith, J. R. (2012). Working toward the experimenter: Reconceptualizing obedience within the Milgram paradigm as identification-based followership. Perspectives on Psychological Science, 7(4), 315–324. https://doi.org/10.1177/1745691612448482
→ Perspectivă modernă: oamenii nu doar se supun, ci se identifică cu scopul autorității.

28/10/2025

Cazul Emil Gânj nu e doar despre furie. E despre control.
Despre un om care n-a știut să trăiască despărțirea altfel decât ca o pierdere a puterii.

Din perspectivă clinică, tiparul e clar: trăsături antisociale, impulsivitate, lipsa empatiei și o nevoie de dominare care se reactivează atunci când celălalt spune „nu”.
Exact acel moment în care, pentru un astfel de profil, iubirea devine posesie, iar separarea – o ofensă personală.

Asta se numește control coercitiv:
nu doar violență fizică, ci și izolarea, urmărirea, amenințarea, șantajul emoțional — toate semnele care preced aproape fiecare caz de femicid.

Și deși oamenii spun „a fost orbit de gelozie”, adevărul e că nu gelozia ucide, ci nevoia de a deține.
Pentru acești bărbați, pierderea controlului e intolerabilă.
Și când nu mai pot controla pe cineva, aleg să o distrugă.

De aceea, fiecare mesaj de amenințare, fiecare episod de intimidare sau invazie de intimitate trebuie privit ca un semnal clinic, nu doar moral.
Pentru că femicidul nu e o explozie bruscă. E rezultatul unei dinamici care fierbe încet, sub tăcere.

Și poate că prima prevenție reală începe atunci când nu mai confundăm iubirea cu puterea.

Felul în care ceilalți ne tratează spune mai puțin despre ei și mai mult despre ce credem noi că merităm.În relațiile de...
27/10/2025

Felul în care ceilalți ne tratează spune mai puțin despre ei și mai mult despre ce credem noi că merităm.

În relațiile de iubire, prietenie sau familie,
ne spunem că vrem respect, dar acceptăm tăceri, indiferență sau lipsă de implicare.

Oamenii învață cm pot să ne trateze din ceea ce noi tolerăm. Iar vindecarea începe când recunoaștem rana inițială și spunem, simplu și ferm: „Nu mai!"

🧠 Bibliografie
Karakurt, G. et al. (2018) – Adult Attachment Security and Intimate Partner Violence Victimization. Journal of Family Violence.
Eilert, D. W. et al. (2023) – Attachment-Related Differences in Emotion Regulation in Adults. Frontiers in Psychology.
Lavering, D. (2014) – The Relationship Between Attachment Style and Boundary Thickness. Antioch University Dissertations.

24/10/2025

🧠 Nu, trântitul ușilor nu te calmează. Descărcarea furiei prin țipat sau lovit lucruri poate părea utilă, dar de fapt crește adrenalina și întreține nervii.

Ce funcționează cu adevărat? Reglarea emoțională: respirație conștientă, o plimbare scurtă sau un minut de pauză mentală.

22/10/2025

Ceea ce primim în copilărie ne influențează profund modul în care iubim, în care avem încredere sau ne protejăm ca adulți, dar nu ne condamnă pe viață.

Trauma poate fi un punct de plecare, dar povestea ta nu trebuie să rămână aceeași. Tu poți scrie un alt final.

20/10/2025

Ai putea rezista tentației pentru o recompensă mai mare mai târziu? 🍬

Celebrul experiment cu bezeaua de la Stanford ne arată cât de valoroasă e răbdarea și controlul impulsurilor. Copiii care au așteptat au avut, în timp, mai mult succes academic, profesional și personal.

Address

Bulevardul Liviu Rebreanu Nr. 190
Timisoara
300723

Opening Hours

Monday 09:00 - 20:00
Tuesday 09:00 - 20:00
Wednesday 09:00 - 20:00
Thursday 09:00 - 20:00
Friday 09:00 - 20:00
Saturday 10:00 - 17:00

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Psih. Chebuțiu Ana-Carla posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Psih. Chebuțiu Ana-Carla:

Shortcuts

Share

Share on Facebook Share on Twitter Share on LinkedIn
Share on Pinterest Share on Reddit Share via Email
Share on WhatsApp Share on Instagram Share on Telegram

Category