31/01/2023
NEVRALGIA CERVICO - BRAHIALA
Nevralgia cervico-brahială este definită ca un sindrom dureros al regiunii cervicale şi al umărului survenind în teritoriul de distribuţie ale rădăcinilor cervicale C5 – C8.
Topografia durerii este elementul esenţial la care se adaugă paresteziile predominant distale. Mai rar acuzele bolnavului constau din simple senzaţii parestezice distale pe unul sau mai multe dermatoame.
Etiologic, se deosebesc două tipuri:
NCB comună, prin artroză cervicală ;
NCB simptomatică, care poate fi de cauză rahidiană sau intrarahidiană.
Cauzele rahidiene sunt reprezentate de:
leziuni tumorale ale rahisului (metastaze osoase, hemopatii maligne, tumori osoase primitive, granuloame eozinofile),
• traumatisme cervicale.
• spodilite cu germeni banali,
• hernia de disc cervicală.
Simptomatologia este dominată de durere, ce are următoarele caracteristici:
• debut brutal, dimineaţa la sculare sau instalată progresiv,
• precedată de o cervicalgie de intensitate crescândă,
• se acompaniază de o iradiere brahială din ce în ce mai accentuată.
• ca orice durere radiculară poate fi agravată de tuse, decubit, cu exacerbare nocturnă.
• Durerile se pot însoţi frecvent de parestezii diverse: amorţeli
Durerea respectă un teritoriu strict monoradicular astfel:
• în radiculopatia C5 durerea iradiază în umăr şi pe faţa externă a braţului până la cot;
• în radiculopatia C6 durerea este descrisă de pacient pe faţa antero-externă a umărului, braţului şi antebraţului până la police;
• în afectarea C7 simptomatologia se înregistrează pe faţa posterioară a braţului, antebraţului, faţa dorsală a pumnului, index şi medius;
• pentru C8 durerea este localizată pe faţa anteroi-nternă a braţului, pumnului şi în degetele 4 şi 5.
Pot fi prezente şi iradieri toracice superioare şi posterioare, precum şi occipitale.
Hernia C6-C7 care irită sau comprimă rădăcina ce formează nervul toracic anterior sau nervul toracic anterolateral, poate da dureri precordiale.
Mai pot apărea contracturi musculare ale centurii scapulohumerale, afectarea mişcărilor de fineţe, crampe musculare.
Din partea simpaticului se înregistrează tulburări de ordin vegetativ în membrul superior (paloare, hipersudoraţie), ca şi la nivelul extremităţii cefalice.
Anamneza este importantă pentru a identifica momentul cînd a apărut durerea, cauzele declanşatoare şi cele de ameliorare, alte semne subictive. Tot din anamneză putem afla antecedentele patologice ale bolnavului, uneori folositoare pentru stabilirea diagnosticului.
Examenul fizic are în vedere deopotrivă segmentul vertebral şi cel brahial.
Rahisul cervical examinat în statică şi în dinamică, bolnavul fiind în poziţie şezândă sau în decubit, relevă tulburări de atitudine de tipul redresării sau inversării curburii fiziologice. Palparea spinoaselor şi a masivelor articulare interapofizare este dureroasă. Poate apărea “semnul soneriei anterioare” care reproduce sau exacerbează durerea radiculară. Intensificarea durerii poate avea loc şi la presiunea pe vertex, în timp ce tracţiunea prudentă a extremităţii cefalice poate să influenţeze favorabil suferinţa bolnavului. Mişcările rahisului sunt limitate, iar testările în hiperflexie şi lateroflexie opusă brahialgiei accentuează simptomatologia.
Examenul obiectiv continuă cu studiul sindromului radicular. Probele de elongaţie a braţului devin pozitive; intensitatea sindromului de iritaţie neurală se apreciază prin studiul motricităţii, sensibilităţii şi reflexelor pe teritoriul aceluiaşi metamer. Examenul neurologic nu relevă în numeroase cazuri fenomene deosebite, dar în formele evoluate poate constata existenţa unui deficit motor.
În sindromul C5 tulburările de sensibilitate afectează umărul şi faţa externă a braţului până la cot. Tulburările motorii se pot exprima la nivelul deltoidului, supraspinosului, micului rotund; se deteriorează abducţia şi rotaţia externă a braţului.
În sindromul C6 hipoesteziile apar pe faţa externă a umărului, braţului şi antebraţului până la police. Scăderea forţei musculare interesează bicepsul, lungul supinator şi musculatura eminenţei tenare. Sunt afectate flexia cotului şi pronosupinaţia. Reflexul bicipital şi stiloradial pot fi abolite sau diminuate.
În sindromul C7 tulburările de sensibilitate apar pe teritoriul reprezentat de faţa posterioară a umărului, braţului, antebraţului, faţa dorsală a pumnului, index şi medius. Tulburările motorii afectează tricepsul brahial, extensorii mâinii şi ai degetelor. Poate fi afectată extensia cotului, pumnului şi degetelor. Posibilele tulburări de reflexe apar la nivelul tendonului tricepsului.
În sindromul C8 hipoestezia se întâlneşte pe faţa internă a antebraţului, pumnului, mâinii şi degetelor 4 şi 5. Eventualele tulburări de motricitate apar la nivelul musculaturii intrinseci a mâinii şi pe eminenţa hipotenară. Reflexul cubitopronator poate fl modificat.
