11/01/2023
Hipertensiunea arterială - Concepții greșite
Autor: Dr. Ovidiu Vîlceanu
Hipertensiunea arterială este o boală cronică, care afectează circa un sfert din populația adultă a României. Interesul care i se acordă se datorează atât marii sale răspândiri, cât și complicațiilor grave pe care le poate provoca dacă este ignorată. Am constatat în practica medicală un mare număr de concepții greșite și informații eronate pe care le au pacienții și populația în general despre hipertensiunea arterială; cele mai flagrante dintre acestea vor fi enumerate în continuare pentru a fi combătute:
1. Cele două valori ale tensiunii arteriale trebuie să fie una jumătatea celeilalte. Greșit. Nu exista nicio relație matematică între valoarea minimă si valoarea maximă a tensiunii arteriale ale unei persoane. Ele trebuie să fie maxim 140, respectiv 90 milimetri de mercur (14 cu 9, în limbajul curent neacademic). Valorile optime sunt chiar și mai mici: sub 120 cu 80.
2. Vârstnicilor li se permite să aibă tensiunea mai ridicată decât adulților. Greșit. Deși pe măsura înaintării în vârstă se constată tendința creșterii progresive a tensiunii arteriale, limitele acceptate sunt aceleași indiferent de vârstă, și trebuie făcute eforturi terapeutice susținute – medicamentoase și nemedicamentoase – pentru încadrarea în aceste valori.
3. Necesitatea menținerii tensiunii sub 140 cu 90 milimetri de mercur nu are susținere științifică, fiind o „găselniță” a cardiologilor și a producătorilor de medicamente. Greșit. Există dovezi incontestabile că hipertensiunea reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru bolile cardiovasculare – alături de diabetul zaharat, obezitate, fumat, creșterea colesterolului, predispoziția ereditară, stres, sedentarism și dieta nesănătoasă (abundentă în grăsimi, dulciuri, sare și alcool, fără fructe și legume).
4. Hipertensiunea arteriala este o afecțiune intens simptomatică. Greșit. De obicei hipertensiunea este asimptomatică, dar dacă este ignorată poate duce cu timpul la complicații foarte grave: infarct miocardic, insuficiență cardiacă, paralizie, necesitatea amputării picioarelor, pierderea vederii sau insuficiență renală. Simptomele care pot însoți hipertensiunea arterială sunt total nespecifice și frecvent se datorează de fapt altei cauze decât prezenței hipertensiunii: cefalee, amețeală, lipsă de aer, palpitații, oboseală, dureri în dreptul pieptului tulburări ale văzului sau auzului etc.
5. Tratată corect, hipertensiunea arterială se vindecă repede. Greșit. Din păcate, hipertensiunea arterială este o afecțiune cronică, care de obicei nu va dispărea definitiv în urma tratamentului. Valorile tensiunii se vor menține în limite normale atât timp cât pacientul urmează tratamentul și regimul indicat, dar tensiunea va crește din nou după oprirea măsurilor terapeutice (dacă diagnosticul de hipertensiune arterială a fost pus corect). Cele mai frecvente excepții de la această regulă sunt cazurile rare de hipertensiune secundară altei afecțiuni, când înlăturarea acelei boli cauzatoare poate duce la vindecarea hipertensiunii. Trebuie subliniat că în practica medicală există tendința regretabilă de supradiagnosticare a hipertensiunii arteriale și frecvente situații în care diagnosticul se pune în mod eronat pe valori ocazional crescute ale tensiunii – aceste persoane au șanse reale de a se „vindeca”, pentru că de fapt nu au reprezentat niciodată cazuri reale de hipertensiune și nu ar fi trebuit tratate.
Centrul Medical CIUPERCĂ Doctor Vîlceanu
